De ce “Poliglotul Roman”? Pai nu e clar? Cannot be clearer than this. Non, non, c’est pas possible. Unmoeglich. Asteptam Abu Dhabi pentru extensii lingvistice…
Care va fi tematica acestei cafenele? Cum sunt o minte organizata, careia ii place structura (a thinker, as Gary Burge told me, as opposed to my wife who’s a feeler), dupa parcurgerea sirului de emailuri (trebuia sa zic “odgonului de emailuri” datorita grosimii corespondentei) si aplicarea filtrului gindirii materialist-dialectice (incerc aici sa repar gafa cu “dubitandum”-ul lui Karl Marx), am venit cu urmatoarea lista de categorii:
- Amintiri din / despre / de liceu
- Polemici personale (me against myself), inter-personale (me against you) sau cu umanitatea (“Oh, humanity!”)
- Frazeologie despre nimic (thank you, Jerry Seinfeld), in toate limbile de circulatie planetara (asteptam Abu-Dhabi…). Incurajam exprimarile tautologice: powerful energy,intended purpose, etcetera si la mai multe.
- In memoriam Pastorel Theodoreanu
- Asteptam Abu-Dhabi
- De ce uraste Cristi Vava blog-urile? (rom.)
- Why is Cristi Vava against blogs? (eng.)
- Fraze scurte in limba germana
- Citate de lungime scurta si medie in limba latina.Incercam sa descurajam citatele lungi pe motivul “Qui prodest?”
- Mindria de a fi lenebist sau “I don’t think that the category of belonging is too much of a prize. I appreciate that it can bestow some pride, and that it can lead to mutual and even brother- or sisterhood, but it has too many suffocating qualities, and many if not most of the benefits can be acquired in other ways (Christopher Hitchens)”
- Tibi
- Amalgamuri lingvistice
- Complexe romanesti cu parfum provincial
- Complexe nord-americane cu parfum de aeroport
- Cazmaua rupta de la administratia blocului
- A fost Freud roman?
- Where Do We Come From? What Are We? Where Are We Going?
- Paul Gaugain, femeile, aurul si tahitienii
- Roger Federer si Anton Georgescu: O Paralela
- Omul de Tip Nou
- Cu ciinele pe Machu Pichu
- Soviet Express
- Old “contrarian”
- Young “contrarian”
- No “contrarian”
- Patronul Roman
- Cum se pronunta Lorelei in franceza vorbita in Quebec?
- “Inglorious Bastards” written and directed by Quentin Tarantino
- Salutari de pe Litoralul Romanesc al Marii Negre
- “Anotimpurile” lui Cvazilaanj si eterna intrebare: este vara inaintea primaverii?
- Pe cine s-a suparat Rodica?
- Cine l-a suparat pe Dan?
- Pe cine nu a suparat Tibi?
- Oh, Joanne!
- Partidul-Ceausescu-Romania
- Posibilitati de afaceri in Quebec
- Unde e Sandu Capitanescu?
- Despre profesori numai bine
- Despre doctori si mai de bine
- Ou sont les neiges d’antan?
- Cazul literei "R" in cuvintul "dubitandum"
- Olimpiadele Scolare pe Discipline (OSD)
- (A) E Yellow Knife mai mare decit Craiova?
- (B) E Bucurestiul mai important decit Craiova?
- Daca (A) si (B) sunt adevarate, care e relatia dintre Bucuresti si Yellow Knife?
- Die Gedanken sind frei / Wer kann sie erraten? / Sie fliegen vorbei / Wie nächtliche Schatten
- Elitism vs. populism sau importanta de a publica in acest blog
- Calitatea camasilor in timpul lui Mihai Viteazul
- Viata, scrierile si amorurile lui Karl Marx
- Scirtiitul pe sticla si efectele negative asupra auzului
- Pronuntia corecta a cuvintului “outsourcing” in franceza
- Te salut, generatie de dinainte de blugi!
- Timpul adoratiei si vremea vrajbei (rom.)
- High time to kill (eng.)
- Cazul literei "H" in "onor chillings"
- Etcetera
In privinta ultimei categorii, am petrecut o noapte intreaga cautind cuvintul cel mai potrivit: etc, etcetera, etcaetera etc. Apropos (oops, alt cuvint dubios), ultimul etc. din fraza anterioara nu face parte din lista de optiuni. L-am pus acolo ca sa insemne “si altele” ori “si asa mai departe” ori… Acum sunt tentat sa fac ca Cosmo Kramer cind vrea sa il scoata din transa pe amicul lui si striga la el: “Newmaaan!”
Oricum, lista e deschisa si puteti sa scrieti ce vreti, numai sa scrieti. Ideea Cafenelei “Poliglotul Roman” este aceea de ghiveci lingvistic si de idei (era sa zic ideatic, dar suna pompos, si risc sa fiu pus la zidul dizgratiei cu patalamaua de “show-off”-ist)
Baiete, inca una calda! Cu crema si mult zahar!
Gand la gand cu bucurie!
ReplyDeleteTocmai sugerasem sa punem aici SMS-urile schimbate pe mail. Si avand in vedere ca - cel putin aparent, inca nu am incercat - aici nu prea putem sa postam, ci doar sa comentam (ca la cafenea, normal!) e locul cel mai potrivit pentru SM (short messages), VSM (very short messsages), USM (ultra short messsages) si NMAA (no message at all) - asta din urma o sa fie full, va trebui sa cersim la Google spatiu suplimentar!
Pe de alta parte, eu am zis "duel" si nu "barfa" si tu ce ai facut? Pai ai vazut tu pe cineva la cafenea duelandu-se? Rodica nu intelegea ce-i cu barfa - uite, "invitatia" asta a ta!
Asa e, o sa ne certam pentru ca sunt lipsit de manere, monser!
Gata, recunosc, Anton a avut dreptate cu "postarea" asta speciala - deja cateva comentarii dezinhibate!
DeleteAici pot sa pun, ca e graitor pentru tot romanu', pe unde s-o afla el Secventa Balanta
ReplyDeleteSi la cafenea mai zicem una-alta.
Se vede treaba ca iarna este lunga si grea....
ReplyDeleteDin partea asta de continent se pare ca va fi lunga si cu trafic greu de suportat . Nu ma pot plinge , caci in rapot cu toti quebecosii'' de souche '' eu sunt avantajata : stau in trafic si in loc sa spun '' de cris'' si de clise'', respir adinc si ma relaxez citind si re-citind mesajele colegilor mei de liceu care au aparut in viata mea brusc : ''o fi de rau , o fi de bine''... cu care imi incep ziua la cafeau de la ora 4:30 am, mi-o continui in sedintele lungi si plictisitoare cind ma dor urechile sa ii ascult cum se pling de lipsa de fonduri si de echitate au travail si in ultimul timp de negociere sindicala pe 2012 , ma indrept spre casa ,incercind sa vad : mai sunt mesaje de la Carmen, Tibi, Delia, Cristi, Anton si poate cineva nou din lunga lista din CC...
Aveam o profesoara la una din ultimile universitati pe care le-am absolvit la batrinete( pardon ,poate vreti sa sun la o virsta mai coapta, sau la anii maturitatii, cu par grizonat) care venea in sala de curs cu o mare '' cana " de cafea (era ecologista si din cauza asta o supectam ca nu o spala niciodata caci de : apa este o resursa epuizabila), din care '' sirotea'' tot cursul si cind mai lua o pauza ne spunea: '' le café pour moi est orgasmique!'' ( avertisment: ce texte contient des mots sensibles, surveillance parentale est conseillée,or 18+)... Scuze!!! Am scapat-o , dar va jur ca asta ne zicea de vreo 10 ori pe curs, o data pe saptamina, timp de o sesiune.
Deci intrebarea mea este: ce cafea putem servi Anton: équitable, sau orgasmique ?!
Sper ca suntem inca in cafenea! Dar poate la ora asta ar trevui sa iau un tisane ca este din plante si daca este si cu valeriana , tant mieux , nu ma mai scol cu noaptea in cap incercind sa spionez: cina s-a trezit de celalata parte .... a mai scris.... ce le-a mai copt mintea!!!!
I'm thrilled - ti-am zis eu ca dai exemplu cu brio (poate si cu o briosa, la cafea?)!
Delete"What a man can do, another can do!" (pot sa zic ca l-am citat pe Anton, ca spionandu-i profilul m-am uitat si eu la film - bunicel :D )
Nu ne legam acum de subtilitati de genul "de ce man si nu woman", ca asa i-a zis Sir Anthony (tizul lui Anton, nu?) lu' nea Alecu in film.
Cum ce film?
Idea acestei 'cafenele' e nemaipomenita! Mesaje scurte... no long postings (care sincera sa fiu ma intimideaza... imi place nespus sa va citesc articolele dar nu am gasit suficient curaj... inca...sa postez un articol intreg)
ReplyDeleteTrebuie sa recunosc ca primul lucru pe care il fac cind ajung la servici dimineata si imi deschid laptopul (evident dupa ce mi-am facut o cana de ceai...verde... healthy stuff! - cafeaua deja am baut-o acasa... no fair trade, sorry! I'm in love with my Nespresso machine...lol) imi verific emailurile si blogurile... first cel al Anei (evident, e fiica mea and has priority) si pe urma cel al clasei 12B... iar in timpul zilei, when things get crazy at work... I like to take a break and check the blog again...
Stefania, iti bei cafeaua la 4:30? wow! si eu care credeam ca sint matinala la 5:40!
S-a facut tirziu pe continentul Nord American... Noapte buna, dragi colegi!... Pe miine...
Ufff, ma speriasem, credeam ca postarea promisa era replica aia la "tristetea" mea ca ai sters comentariul. Daca era asa, trebuia s-o recitesc, ca o citisem doar pe diagonala.
DeleteAnton, ce mai, idee grozava! Imi retrag nemultumirile exprimate mai sus, dar nu le sterg - posteritatea asteapta!
ReplyDeleteTotusi, te rog sa faci niste mici modificari si adaugiri in textul tau (spune ca amicitia cu mine te-a fortat - mentioneaza acolo cu rosu, sa vada si Livia candva).
In primul rand, imi plac ideile principale scoase de tine din mailurile de pana acum (ai mai pus si de la tine, schmeken-e; Carmen tot n-a explicat treaba asta!). Dar hai sa luam exemple de la inaintasi - cum era? "Divanul (Galceava inteleptului cu lumea)". Bun, nu erau paranteze, asta e deformatia mea profesionala recunoscuta deja - cred ca doar Daniela Adriana ma intelege pe deplin - dar era, dom'le o explicatie, sa inteleaga oamenii pe deplin.
Pune si tu niste subtitluri, sa mai pricepem si noi - un pic de "Music for the masses", ce naiba!
De exemplu "Asteptam Abu-Dhabi (Globetrotter reached Australia after telling wife he's making some installations in Emirates)"
Te rog sa schimbi ternul "Tibi" in "Tibi si gargaunii lui a-muzanti (Cum a ramas la Polisea muza si Dan o cauta la Covasna)".
Apoi, ma gadeam sa pui si niste teme de perspectiva.
Pentru viitorul apropiat, de exemplu:
"Tibi isi da demisia pentru a se dedica eseisticii (Employers reluctant to socialization: why Tibi was fired)"
sau
"Romanian M.D. (PhD) gets Nobel prize (LSG - LipoSuctiaGastrointestinalis - revolutionary method for increasing life expectancy to 150)"
sau, eventually (for this middle-term forecast)
"Philly Genius Honored for simple math Future Backtracking Method allowing Mayan rockscript deciphering (Smart ass fined for improper translation of Romanian movie sequence he dared to watch)"
Ba chiar ma gandesc ca metoda lui Cristi mentionata mai sus (hai, nu te face ca nu pricepi!) ar putea sa ne foloseasca - eu deja am gasit trei titluri din viitorul ceva mai indepartat:
2052:
"Livia finally reads classmate's e-mail mentioning her on blog (Seeking blog leads to unexpected friendly encounter of the third kind)"
2072:
"Latest Alien news - Draw in millenium's match: Abu-Dhabi "District Niners" vs. Mississauga "Cold Runners" (Rocket Super-Granny stuns audience)"
si, in in fine
2112 :
"Blogosphere: President Pastorel Heorhescu plans to visit famous Romanian Cafe (Mr. President's limerick for the aniversary of his Pulitzer Prize winning Grandfather; AG still quotes K.Marx)"
Si cand te gandesti ca astea toate fac parte din beneficiile iernii: pai decat sa te enervezi in trafic cu masina, mai bine te inghesui in metrou - devii mai sensibil, mai inspirat.
Tibi, I'm not too sure about the 2072 'Mississauga Cold Runners' dar in mod sigur va fi un 2012 posting sub titlul 'Hiking the Inca Trail - Fara ciine pe Machu Pichu'... coming September! Stay tuned!
ReplyDeleteKind of funny guess din partea lui Anton...
Coming September? You must be kidding, Delia! Scrie acum ceva, cu ciine sau fara ciine. Scrie ceva despre experienta ta de sef al clasei. Avind "future turbulent bloggers" ca Tibi sau Anton in subordine... De fapt atunci nu eram decit copii cuminti, toti, care invatam pe rupte. Lanseaza provocarea... Ceva in genul: Clasa 12B, daca ar fi sa o luati de la capat, si stiind ce stiti acum, ati mai invata la fel de mult? Uite, te intreb pe tine direct. Raspunde-mi intr-un blog.
DeleteLol! Stai linistit, Anton! I was not implying that I won't post until September... In the works...
DeleteAm o intrebare (avind in vedere ca sint cam nepriceputa in ale blogului)... poze se pot pune doar in blog postings sau si in comentarii?
Ca nu esti sigura, inteleg, desi eu am incredere in metodele lui Cristi.
DeleteDar ne lamurim cand vine colega noastra LilianaSimonaGheorghe - vedem daca intr-adevar se ocupa cu o metoda de crestere a sperantei de viata!
Allloo!!!! Cineva la cafenea?... Se vede ca frigul v-a inchis in casa .sau duminica este inchis. Hie!- Anton , manager fiind ai uitat sa afisezi programul.... si lista de menu.
ReplyDeletePutem servi un brunch ?
Un croissant cu o cafea equitable.
Poate ne intinim a o cafea .... sa nu uitati carnetul de note pus la marginea pupitrului , cu matricola cusuta .....
Va mai amintiti cele 2 saptamini de practica la Cernele, de fiecare inceput de an scolar ?!Cum percepeti azi timpurile trecute ...care din activitatie de atunci v-au marcat si pe care le impatasiti ( reprosati/dati exemplu) copiilor de fiecare data cind iau viata in ''plaisir'', cum zicea cineva pe aici....
Se pare ca entuziasmul re-intinirii este pe care sa dispara.... raminem din ce in ce mai putini si izolati....
Da Delia, prima cafea este un mic espresso la 4:30,caci am un boxer care ma scoate la plimbare si care, ca un demn urmas al ''ciinelui lui Pavlov'', trabuie sa ia masa de dimineata la aceeasi ora. Dar de cind v-am descoperit ma trezesc cu placere caci ard de nerabdare sa vad care ce a mai scris, dupa care ma imbarc , caci aflindu-ma la 1/2 distanta intre Mont St Sauveaur si Montreal, ies in plin trafic pe autoruta si imi place sa fiu prima la birou ...
Ei!- ma intrebam daca Dan se simte bine, Covasna in aminitrile mele este o statiune de tratament...
Vo doresc un magnific sfirsit de saptamina!
Carnetele de note nu le mai am, de matricole ce sa mai vorbim, dar matricolele si sepcile pe care scria "LNB" le am si acum destul de clare in minte. Ce m-a surprins anul asta foarte tare e ca in pozele de absolvire (si tr. I si '79) scrie "Colegiul Popular Nicolae Balcescu" - pentru mine e o dovada a "dublei masuri" care era la ordinea zilei (si cred ca inca mai e, pe undeva): "zicem ca ei si facem ca noi" cu varianta la servici "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim" si peste tot cu apoteoticul balcanism "las' ca merge si asa".
DeleteDeci directorul Andrei tinea la titlul "Liceu" si nu l-a inlocuit pe sepci si matricole (bine, putea, sa zicem, dar nu era si "LFB"?).
Pentru ca ai zis de activitati, probabil pentru ca a pomenit Carmen de liceul "Elena Cuza", mi-am adus aminte ca in clasa a 9-a nu eram de loc "mate-fizica", ci mai degraba paream a fi pregatiti pentru o viata de strungar (la "filologie-istorie nr. 3" erau atelierele si un tovaras - era sa zic "domn" - da' ce zic eu tovaras, un cetatean cu paru' dat cu briantina si mai destept decat noi totila un loc , noi care uitam mereu cheia in strung de faceam gauri in tavan...)
Cat despre Dan, cred ca s-a intors la muza de la Polisea si o sa vedem curand asta.
Stefania, din fericire pentru mine plimbarea de dimineata a labradorului nostru (cu mici exceptii) o face Vlad (sotul meu) iar eu o duc seara... Asa ca pot sa ma scol ceva mai tirziu (5:40).
DeleteAi dreptate, parca entuziasmul din primele zile s-a mai domolit...
Buna dimineata! Am aparut si eu in sfirsit la cafenea... I'm having a lungo si un croissant (freshly baked at home from frozen...lol). E o duminica insorita in Toronto si parca ar veni primavara. Fingers crossed! Au iesit si citiva ghiocei.
ReplyDeleteStefania (matinala ca de obicei) si-a baut deja cafeaua, a plimbat catelul si a adus in discutie un subiect interesant: saptaminile de practica de la Cernele! N-am inteles niciodata de ce "practica"!? However, I hated it! La inceputul zilei ni se dadea 'norma' si nu avea importanta cind reuseam sa o terminam, trebuia sa stam pina la sfirsitul zilei de lucru.
Imi aduc aminte de o zi de toamna cind lucrurile s-au desfasurat altfel decit de obicei. In ziua respectiva aveam de curatat morcovi. Cumva ni s-a dat a intelege ca vom pleca dupa ce ne terminam laditele. Nu mai tin minte care a fost norma pentru ziua respectiva dar lucrul a mers repede, ne-am ajutat unii pe alti si o parte dintre noi am terminat inainte de prinz. Bucurosi am raportat profesorilor insotitori si spre surpriza noastra ni s-a spus ca nu putem pleca ci trebuie sa asteptam pina termina toata lumea. Now that was not fair! Asa ca am hotarit sa plecam anyway... pe furis... (daca nu ma insel cred ca am sarit gardul – please feel free to bring more details if you remember!). Nu mai sint sigura daca am luat autobuzul pe Calea Severinului sau am mers pe jos, cert e ca ne-am oprit la un restaurant pe drum... ne-am racorit cu un 'suc'... maybe a beer? si am plecat mai departe. In final am fost prinsi de o 'echipa de profesori' care plecasera pe urmele fugarilor. Nu ne-au intors inapoi dar au intocmit o lista care apoi a fost transmisa directorului Andrei. Needless to say that I had a lot of explaining to do in the coming weeks...in pozitia mea 'privilegiata' de 'sefa' a clasei.
M-am considerat intotdeauna ca fiind o fire linistita chiar fricoasa. It is still a mystery to me how I managed to end up lots of time in trouble...
Cred ca toti ne aducem aminte cu destula repulsie de curatatul de legume (ardei, mai ales - puah!) la Cernele sau de alesul de capsuni la Frigorifer (that was really yayks!).
DeleteSigur ca micile sotii (shotii - gata, m-am hotarat sa scriu cu diacritice dupa comentariul asta) sau "evadarile compensatorii" veneau sa mai inveselesca atat cat se putea atmosfera sau sa repare nedreptatile.
Insa iarasi mi se confirma ca nu a fost incurajat de loc spiritul de echipa - pai puteau sa aiba productivitate mult mai mare daca ne lasau sa ne organizam, in plus termina si Anton treaba la timp - macar intr-o vineri.
In ceea ce priveste modul in care "te scoteai" si mai "scoteai" si pe altii, eu imi aduc aminte ca vorbeai destul de incet, dar dupa ce spuneai ceva faceai ochii mari, intrebatori, gen "ai priceput, bai, tolomacule?", drept pentru care cei ce se simteau cu musca pe caciula pricepeau sau macar se faceau ca pricep si te lasau in pace.
Mai mult ca sigur esti din categoria "still waters are deep" si cred ca Vlad (sotul tau) va confirma. Apropo, cum reusesti sa-l trimiti pe el la plimbare cu cainele - folosesti privirea "aia"?
Dupa ani de practici agricole in liceu si in facultate am ramas cu o repulsie nu numai fata de curatatul legumelor/fructelor dar si fata de recoltarea acestora. Era rau la Cernele si miresmele legumelor stricate era cumplit. Dar parca mai rau era culesul... in soare... in picioare... cu ladita sau galeata in mina... uhhh!
DeleteJust a short drive from Mississauga au mai ramas citeva ferme si livezi cu pomi fructiferi. In fiecare vara si toamna unele din ele sint deschise (publicului) si poti sa mergi sa culegi capsuni, cirese, mere, rosii... you name it. La sfisit platesti si pleci cu produsele acasa. Nu stiu daca e mai ieftin decit sa le cumperi de la magazin (si mai trebuie sa si muncesti pentru ele) dar ai ocazia sa iti alegi ceea ce vrei... si sint si f proaspete. Am multi colegi care fac din aceste 'iesiri' in weekend 'a family affair'... Not for me! Citiva ani de 'practica agricola' can do that for you! Prefer sa merg la piata!
p.s. Dintre noi doi Vlad e persoana matinala. He volunteered for the morning dog walking... iar eu m-am oferit pentru tura de dupa amiaza.
In legatura cu privirea 'aia'... totally unaware of it! Dar incep sa inteleg de unde a mostenit Ana un fel de a te privi which used to drive me crazy...hahaha.
M-a deconspirat Tibi: muza Polisea e parcă muză de pompieri, când mă lasă să ard gazu' pe blog, când mă duce la blood pressure 17/11, ca să o lămuresc pe Rodica ce am căutat la Covasna și să nu confunde cu Sovata (unde m-a făcuta mama cu tata, rima asta mi-a venit aiurea :))
ReplyDeleteCe inseamna "Polisea" la urma urmelor? Cineva va fi tentat sa faca o glumita despre numele asta sau sa il puna intr-un context "funny", si poate calca in strachini. Mai bine ne spui tu, Dane!
DeleteVad ca eu cu Molisea n-am calcat chiar in strachini, ca altfel nu mai vorbea frumos Dan cu/de mine.
DeleteNu inseamna nimic Anton :)), are o oarecare rezonanta greceasca, nu-i așa, dar tot nimic inseamna, de-asta am si ales un nume provocator ca lumea sa cada ca si tine in capcana: ce dracu' inseamna? Acum a aparut un neologism care ar fi potrivit: e un nume viral! :D
Delete...si mai prezinta un avantaj: cand suna cineva de la mine la o alta firma si spune ca e de la Polisea, interlocutorul intelege ca e de la Politie si astfel se ajunge la orice director cat ar fi secretara de tare ;)
DeleteAm intrat pe mail....nimic!
ReplyDeleteNici la cefenea.... nimic! HEEEIIII este cineva pe aici ?!
Nu tu un pahar de apa.... nu tu o bucata de ciocolata neagra 75% daca se poate, raison de plus santé.
Unde sunteti stimati colegi?!
Gerul v-a inghetat mina din creioane?!
HIM!
Conspiratie sau pedeapsa pentru cei cu dependenta la gup !!!
ANTON!!!! Adu innapoi pe cei pe care ia-i incitat sa bloggeze.
Aprinde si tu lumina, fa focul , stringe paianjenii ,sterge praful si pune si tu de cafele...... suntem aici ne uitam pe geam pe dinafara stam cu ochii lipiti de sticla!!!!!!
Rodica, nu te ingrijora, vorba ceea, multi am fost, putini am ramas. Gandeste-te ca si fusul orar nu tine cu noi, cand noi terminam treaba, voi de-abia o incepeti.
ReplyDeleteAr fi misto sa extindem un pic sfera discutiilor de la amintirile de liceu la ceva mai de actualitate. Anton vrea asta si cafeneaua creata e dovada cred.
Eu de exemplu, ma intreb ce as fi facut daca emigram, dar mi-ar placea sa stiu ce credeti ca ati fi facut voi daca nu emigrati :)?
Culmea e ca in anii '90 mi-a umblat prin cap solutia asta, chiar am raspuns invitatiei unei firme germane care imi oferea un job, dar pana la urma am ales sa raman. Dupa decizia asta, care nu o sa stiu niciodata daca a fost cea buna, mi-am formulat idealul de viata intr-o formula simplă: Dă Doamne să n-ajung vreodată să regret că n-am plecat!
De acord cu tine Dane in legatura cu extinderea sferei de discutii... somehow mi-e mai usor sa scriu despre prezent decit despre trecut.
ReplyDeleteCe as fi facut daca nu emigram?
Daca ai stii de cite ori mi-am pus si eu aceasta intrebare... Sper sa nu te dezamagesc daca iti spun ca nu am un raspuns. Mi-e teama insa ca as fi facut parte din categoria celor 'nereusiti'. Si mai cred ca as fi facut tot posibilul ca sa le asigur copiilor mei o educatie superioara si studii in strainatate care sa le ofere sanse la o viata mai buna. But then, who knows? Poate ca m-as fi intors eu la scoala...as fi urmat filologia si mi-as fi indeplinit visul de a ajunge profesoara de engleza...
Nu voi stii niciodata cum ar fi fost viata noastra daca ramineam in tara... ceea ce stiu insa este ca nu am regretat niciodata pasul facut.
Desi o sa-mi fie greu sa discut despre un astfel de subiect si ca sa fiu ramin in acelasi context cu Delia, cred ca as fi fost la limita nefericirii si frustrarii. 1- ca nu am reusit sa-mi ofer mie o viata conform principiilor proprii si 2- pt ca nu as fi reusit sa ofer fiului meu ceea ce eu visam sa am la vistra lui : o deschidere spre lume de pe pozitii egale....
ReplyDeleteAm reusit?! Timpul o sa participe la realizarea idealurilor si a ceea ce mi-am dorit sa fiu , sa fac si sa reprezint.
In rest ,desi nu ma pling de nimic, stiu ca daca nu as fi luptat ca sa inlatur toate barierele care iti apar in fata ca emigrant ,nu as fi reusit sa ma impun ,cel putin profesional( zic eu), caci pe plan personal si mai ales familial, cred ca am cistigat linistea si confortul financiar pe masura eforturilor.
Cine spune:'' ....in viata ai ceea ceri , nu ceea ce-ti doresti.''Desigur afirmatia era : in politica ai...., dar eu cred ca este valabil si in ceea ce priveste viata.
O scurta rectificare :
DeleteIn viata ai ceea ce ceri , nu te astepta sa primesti ceea ce meriti !
Ceea ce spun Delia și Rodica sau eu, îmi confirmă teoria că nu există o rețetă a succesului, anume dacă emigrezi reușești, iar dacă rămâi eșuezi sau invers, ci totul este ponderat de "contextul" personal, adică un anume tip de personalitate se va împlini emigrând, altfel dacă făcea opțiunea nepotrivită ar fi avut eșec. Ceva de genul "felul de a fi potrivit, la locul potrivit". O să râdeți, pentru mine, faptul că înjur guvernul, gropile din asfalt și pe deasupra că sunt propriul meu stăpân, îmi conferă senzația reușitei în viață :)
ReplyDeleteVă mai lansez o temă inspirată de Cristi: suntem mai proști decât străinii, am fi făcut față noi cei din 12B la o facultate faimoasă, să zicem Harvard, MIT sau Caltech? Doar închisoarea în care ne-am trăit tinerețea ne-a împiedicat să absolvim o astfel de universitate de prestigiu? Dacă da, ce ne lipsește față de ei, să nu avem aceleași realizări?
Ce ati zice de o cafea si o felie de tort cu ocazia aniversarii lui TIBI!
ReplyDeleteEeei am zis că seara cafea şi tort nu "dă bine” la somn şi la bilă, aşa că am rămas la dedicaţia muzicală făcută miercuri dimineaţă - no "like", no "dislike", no problem! Ca dealtfel pentru întregul "tonomat"...
DeleteDar iată în dimineaţa aceasta însorită (la noi) nişte cafele la alegere şi nişte prăjituri care mai de care (de-alea şi mai şi, de care nici acum nu cred că-şi permit la Femina, cine doreşte găseşte tot pe Youtube).
De acord cu propunerea.Dar cum?
ReplyDeleteDragilor,
ReplyDeleteRasfoind presa azi am gasit urmatorul articol al lui A. Plesu:http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/trecute-vieti-domni-domnite#
Andrei PLEŞU | nici aşa, nici altminteri
Trecute vieţi de domni şi de domniţe...
Similitudinea dintre actiunile lor si a nostra (carte / blog) mi-a dat ideea sa vi-l transmit sa-l cititi si eventual sa dezbatem ceea ce autorul articolului afirma:"Sîntem sub nivelul şansei pe care o avem" si unii dintre noi (Dan si Tibi, de exemplu)ne tot duc in directia cautarii unor raspunsuri la tipul de intrebare:Doar închisoarea în care ne-am trăit tinerețea ne-a împiedicat să ...
Cînd vechiul meu prieten Bruno Gheorghievici mi-a vorbit despre proiectul unei cărţi cu amintiri din liceu ale colegilor noştri (promoţia 1966 a Colegiului Naţional „Spiru Haret“), am găsit o mie de motive să fiu sceptic. Pe cine ar putea interesa o colecţie de amintiri al căror farmec nu se poate savura decît în cerc închis? Emoţia care însoţeşte o asemenea întreprindere se epuizează, inevitabil, în sentimentalism nostalgic, în duioşie uşor pre-senilă… În fond, fiecare generaţie are capitalul ei de suveniruri tandre, pline de isprăvi juvenile, de candori, lacrimi, năzdrăvănii şi surîsuri. Au ele relevanţă pentru alţii, în afara cazurilor în care sînt povestite de mari autori sau au drept eroi figuri notorii?
Răsfoind textul, am început, totuşi, să văd lucrurile altfel. Dincolo de emotivitatea strict personală a amintirilor, adică dincolo de ceea ce nu putem degusta decît noi între noi, există, cred, şi alte argumente, de natură să legitimeze această carte. Îl voi alege pe cel mai important şi mai util în lumea de azi. E vorba de galeria de profesori invocaţi de-a lungul volumului, o suită de portrete care trimite către un model pedagogic uitat, dacă nu chiar desconsiderat de sistemul de învăţămînt contemporan. Am avut norocul să avem profesori de nivel universitar. Nu simpli funcţionari şcolari, ci personalităţi profilate excepţional, naturi puternice, caractere exemplare. Sîntem ceea ce sîntem datorită lor, datorită consistenţei lor intelectuale, dar şi a tactului şi talentului lor pedagogic. Nu e vorba însă numai de ei. E vorba şi de raportul dintre ei şi noi. Educaţia e tocmai acest raport: profesori marcanţi, pe de o parte, elevi absorbanţi, consimţitori, pe de alta. Profesori de care îţi aduci aminte după 45 de ani şi elevi care îşi aduc aminte de ei după 45 de ani. E un raport care valorifică o instituţie erodată: instituţia respectului. E semnificativ ce frumos vorbesc despre profesorii lor toţi cei prezenţi în această carte
Cum a fost posibil miracolul şcolarităţii noastre în vremurile asfixiante ale anilor ’50-’60 şi ce prăpastie enormă există între performanţa didactică de atunci şi cea de azi, în ciuda libertăţilor recîştigate după decembrie 1989 e un alt subiect, greu de sistematizat. În orice caz, nu sistemul era, în primii ani de comunism, mai bun, dar oamenii erau, în genere, peste nivelul lui şi trăiau încă din osînza generaţiilor anterioare. Astăzi, sistemul e mai bun, dar mă tem că oamenii şi-au pierdut consistenţa, rigoarea, reperele. Sîntem sub nivelul şansei pe care o avem.
Vreau să cred că generaţiile mai tinere vor găsi, în această carte, numeroase prilejuri de reflecţie ziditoare. Că li se oferă mărturia unei anumite concepţii despre şcoală, de care merită să ia notă, nu neapărat pentru a o reinstaura, căci asta nu mai este posibil, ci pentru a înţelege mai bine generaţia părinţilor şi a bunicilor lor, pentru a regăsi, fie şi aproximativ, gustul unei anumite tradiţii, pentru a afla ce au cîştigat, dar şi ce au pierdut născîndu-se mai tîrziu.
(Fragment din prefaţa cărţii Amintiri din şcoală. Promoţia Spiru ’66, alcătuită de Nick Mircea Lerescu şi Mihai Vasilescu, Editura Naţional, 2011)
Ca de obicei când citesc un articol al d-lui Pleşu (mulţumesc, Flavia, pe acesta puteam să-l omit) găsesc multe motive de a-i da dreptate, cu încântare uneori pentru acurateţea şi sensibilitatea celor "spuse" (dincolo de "ingenuităţi" de genul celei din fraza cu "Profesori de care îţi aduci aminte... elevi care-şi aduc aminte...." - am înţeles zic eu bine sensul , că elevii chiar îşi aduc aminte, dar încă mă face să zâmbesc pentru că-mi "sună" a "Ioane, placu-ţi fetele? - Şi ele mie!").
DeleteCeea ce consider esenţial este, în cel de faţă, evident ceea ce şi dânsul subliniază, şi anume relaţia profesor - elev bazată pe respect reciproc, generată în bună parte de relaţia profesor-profesor bazată tot pe respect şi generând relaţii bazate pe respect între elevi, relaţii ce pot dăinui peste ani, făcând ca anumite amintiri să nu fie şterse pur şi simplu, ci doar ascunse undeva şi abia aşteptând să fie împărtăşite.
N-am citit încă amintirile menţionate, o să o fac cât de curând - cred că şi voi aţi citit şi poate recitit "Cişmigiu & comp." şi altele similare, eu încă mai am "nostalgia"... Dar, din păcate, o primă observaţie ar fi că situaţia respectului din anii "mai grei", 50-60, pare să se fi degradat deja în anii 70-80. Nu sunt extrem de curtenitoare amintirile noastre de până acum, nu? Doar poate un pic mai indulgente sau chiar "refulate", după un anume apel...E cert că am simţit un oarece "disrespect" (vă amintiţi de profeţiile despre ce fel de "tractorişti", cel mult "macaragii" aveam să devenim după părerea profesorului Ruineanu, regretat pe bună dreptate probabil de generaţia anterioară nouă - 10-20 de ani "de lumină", nu?) Şi atunci uneori - puterea exemplului - am răspuns şi poate o mai facem şi o vom mai face, cu acelaşi "mărunţiş"...
Şi de atunci respectul pare să-şi fi luat lumea-n cap rău de tot. Sper să nu fi emigrat şi el definitiv şi să se simtă acasă doar prin altă parte, făcăndu-ne, din când în când, bezele de pe net...
Un obiectiv nedefinit conduce la conflict si, inevitabil, la esecul unui proiect.
ReplyDelete1,2,1,2, proba de microfon
ReplyDeleteMerge !
DeleteBuna seara, patroane Anton, frumoasa cafenea ai mai deschis, vad ca e cald si bine. La vara avem acces si la terasa de vara, seamana cu aia din Arles pictata de van Gogh.
Vad totusi ca nu-i prea frecventata la ora asta. O fi din cauza tipului ala cu sort, ca are sortul cam sifonat?
N-ai putea sa oferi inca un post si la o mademoiselle ca parca m'as simti mai bine s'aduca cafea la masa dansa.
E cam prea liniste, daca nu te superi eu pun o muzica din Soufriere, Santa Lucia, dar incet, se-aude doar la mine la masa:
http://www.relaxingjazz.com/broadband.asx
Si la mine se aude - multumesc de "pont".
DeleteVazand "criza" de pe aici pun si eu ceva "de criza" - e mai mult de crasma comunala decat de cafenea, dar profit ca sa "documentez" cum se pot pune link-uri "accesabile" direct de pe blog.
Mai oameni buni, Cristi si Tibi, nu stiu ce v-a facut sa va intoarceti la cafeneaua asta iesita din business de multa vreme? Unul dintre anti-calitatile clare pe care le am este "totala nepricepere la business." Si din perspectiva asta, adresarea cu "patronul Anton" ma face sa ma simt bine si sa ma activez iarasi, chiar daca ma (re)orientez pe o "crasma locala" :) Btw, Tibi, nothing wrong with local pubs, man, imi doresc sa intru intr-unul cand ajung acum in tzara si sa simt miros de mahorca si vin prost. Macar alea sunt autentice. Oricum, ca sa fiu scurt (toti imi spun sa nu mai folosesc expresia asta pentru motive intemeiate in cazul meu), m-am trezit la viata si am postat un articolas sub categoria "Anotimpuri Lingvistice." Si, by the way, sunt cam singurul care mai sufla in goarna blogului. La buna citire!
DeleteMultumesc pentru pontul cu Open Link in New tab!
DeleteDaca e inca la promotie inainte de Paste, da-mi un pont cum sa fac refresh automat la pagina cand se posteaza ceva pe blog. Sa pot sa ma ridic si eu in picioare sa intampin cum se cuvine.
Acum, stau la masa cu fereastra deschisa si ma trage curentul. Am fost si racit de curand ...
In general, la business se pricep cei ce nu se pricep sa faca nimic bun altceva. (intotdeauna, cu exceptia tuturor celor ce citesc acest comentariu)
DeleteM-am grabit sa fiu primul care face un comentariu despre romgleza. O parere, daca e sincera, supara pe toata lumea.
O sa suflu si eu in goarna blogului cand m-o instrui T.B. pe ce buton s-apas. Pana atunci e bun si butonul reply.
Cristi,
DeleteMa bucur sa te gasesc la cafenea.
Se pare ca vintul sufla ceva pe aici.
Ai grija nu mai sta la fereastra cum eu astept la usa de ceva luni si Antonnu vrea sa ma invite si pe mine.
Ia un ceai fierbinte pina una alta si continua sa faci business ca este bine cum il faci, caci altfel nu mai erai pe piata .
Cu darg
Rodica
Buna Rodica,
ReplyDeleteBate vantul dar cu atat mai placuta e o voce prieteneasca!
Apropos de mailul tau de azi despre activitatea politica.
Sa stii ca in Romanica, consilier local inseamna councillor (nu counselor), adica membru in "parlamentul" local si ca sa fii membru trebuie sa fii ales prin sufragiu.
Mai mult, primesti si un salariu platit din bugetul local pe langa alte beneficii greu de refuzat.
D'aia sunt asa de invidios pe Dan. Nu dorm noaptea de invidie.
Dar cred ca nici el nu doarme, ca om de-a dreapta, sa primeasca un salariu ca orice venetic (vorba Flaviei) de stanga.
Eu cel putin, dar cred noi toti, ma bucur s-aud de activitatea ta politica si sunt chiar mandru de tine.
Doar vorba lui Mihai, take it easier, please!
CM
hi, proba de cafenas
ReplyDeleteNarcisa,
DeleteCum patronul nu se arata prea des la intreprindere, eu imi fac de cap si intampin pe toti cei ce trec pragul cafenelei, de parca-ar fi a mea.
Se barfeste ca ti-ai petrecut seara cu un tip pe care eu nu-l cunosc, unul malville. Ceva detalii pentru public?
CM
CM,
ReplyDeleteSi cu Malevil si cu Robert Merle.
Pe deseara,ca or veni mai multi musterii.Eu trecui pentru o cafea, pe gratis :-)
N
Chestii mai futile, dar educative... intr-o cafenea!
ReplyDeleteIa sa vad, merge sau fac vreuna de ma injura Anton:-)
APERITIVUL
Cuvintul acesta, provenit din latinescul aperire - "a
deschide", si-a modificat in decursul vremilor semnificatia,
ajungînd astãzi sã reprezinte propria lui antitezã.
în clipa cînd redactez aceste însemnãri sunt sigur cã toate cucoanele din capitalã care urmãresc impaciente minutarele, pe cînd domnul asteaptã sã se tragã obloanelela .Draqomir"(Vicentiu- unde este?),Ciobanu" sau ,Babes pentru a mai face o micã haltã de ajustare si la "Tripcovich", care nu inchide la prînz, sunt de partea mea. Asta îmi dã curaj.
Nu latura conjugalã a chestiunii ne intereseazã Însã. Dar
faptul cã în pomenitele menaje, cutare fel de mîncare va fi
complect ratat, cutare altul cam trecut sau nitel afumat,
friptura un pic uscatã, cartofii flescãiti sau pietrificati, si cã toate se vor reintoarce la oficiu aproape neatinse e un suficient argument în contra aperitivului. Nu-l putem condamna
însã înainte de a-l judeca. Sã vedem de unde vine, ce este
si ce rost are.
Alcoolurile tari, deci si aperitlvul, apar firesc în þãrtile
care produc vin putin, deci scump, sau deloc, deci si mai
scump, fiind articol de import. In aceste tinuturi mai friguroase se consumã alcool din diversa cereale si fructe. Atît alcoolul, cît si clima, care favorizeazã o rezistentã mai mare la alcool reclamã si o alimentatie specialã. Bucãtãria va fi mai grasã (clima), hors d'oeuvrurile vor fi picante (alcoolul).
E greu sã ne închipuim un norvegian sau un ciolovec de
prin preajma Baltice! comandind citronadã dupã citronadã, si
tot atît de greu un atenian sau un kipriot, repetînd cocktailuri sub 40 gr.la umbra.Daca,abatandu-se de inteleptele porunci ale Coranului, turcii s-ar fi indeletnicit , pe furis, cu ginul, si-ar fi pierdut fesul inainte de a-l suprima Kemal(si cu el si capul)
Dar ne-am propus sã judecãm aperitivul.
Mai întîi sã-I definim.
Se întelege prin aperitiv o micã gustare care precede
masa. Aceastã gustare cuprinde diverse articole de bãcãnie
sau de preparatle culinarã, înglobate în denumirea genericã
de hors d'oeuvres. Ea e sustinutã de felurite alcoolun (tuicã,
masticã, zubrovcã, vutcã, drojdie, tescovinã, secãricã etc.)
si de anumite vinuri în stare naturalã sau special preparate
(Porto, Quinquina, Dubonnet, vermut, Amer-Picon, Fernet etc.).
Multi obisnuiesc sã ia la aperitiv alcooluri (simple sau
cu soda) cum e whiskyul, armagnacul si calvadosul {i-am
vãzut !) amestecuri de alcooluri, cum e ginul cu Angostura
(excelentã combinatie!)si o infinitate de cocteiluri, precum
si vinuri licoroase, ca Madera, Marsala, Malaga si Xeres,
mai mult indicate a fi servite dupã, decît înainte de masã.
Dar sã lãsãm acesti rãtãciti la ereziile lor. Revenons a nos boissons
Odatã aperitivul definit, nu ne mai rãmîne decît sã-l
judecãm. Deci, dupã obiceiul pãmîntului, sã numim o comisiune
compusã din: unul sau mai multi bãcani, unul sau mai
multi bucãtari, una sau mai multe gospodine, mai multi politicieni si un client
Clientul ar putea fi Leon Daudet(sau Cristi, Rodica.. ca tot au facut gaura in scaunele cam subrede Dar s-a pronuntat deja:
POUR eviter les suites fâcheuses de l'olcoolisme buvez un
vin loyal recuzat)!
Din d'ale lui Pastorel, ca stie el ce zice
Au revoir,
Narci
Eu unul ma multumesc cu mai putin, o cafea si-un croassant ca suffit, am ramas la stadiul cum ca mananc ca sa traiesc si nu invers.
DeleteDar apropos, de stinta furajarii: am auzit de tot felul de pareri asupra celor mai potrivite principii alimentare si multe din discutii se termina: trebuie sa maninci variat.
Am auzit de curand o parere naucitoare: Probabil ca nu este chiar sanatos sa maninci variat, organismul nu este pregatit sa functioneze cu o mare varietate.
Eh, de asta ce mai zici?
CM
Buna dimineata Cristi!
DeleteUn croissant si un espresso (or lungo) cu caimac in compania colegilor de liceu, discutii aprinse si inteligente pe teme variate la Cafeneaua 'Poliglotului roman'... Would be a perfect start for the weekend! Din pacate ma multumesc cu o cafea lipsita de arome servita in graba la restaurantul hotelului in drum spre ultima zi de cursuri.
Nu stiu cit e de sanatos sau nu sa maninci variat dar sint de parere ca e foarte intelept "sa maninci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa maninci". Socrate?
Narcisa, votez pentru vinul de Porto!
DeleteCum activez de azidimineata "pe inima goala" speram intr-un fel de brunch-lunch aici. Vad ca nu e rost,asa ca beau macar un pahar de apa. Ce sa-ti zic,Cristi cu mancatul asta variat?Mie imi place diversitatea.
ReplyDeleteDelia,si eu as bea un Porto cu tine;mai ramane o problema simpla :cum si cand:-))
We cu voie buna.
N
Mai ajungi pe aici in septembrie? sau doar la Chicago?
DeleteNoi anul acesta nu ajungem in tara... Am facut deja aranjamentele pentru vacanta si vom fi plecati intre 31 august - 15 septembrie...
Mi-ar place nespus sa ne intilnim.
Subscriu si la divesitatea culinara! Healthy or not!
DeleteNarcisuleeeeeeeeee!
ReplyDeleteCu noi ce bei curand de tot?
Ca sa fiu pregatita!
Eu sunt mai neaosa:"Feteasca neagra".
E buna si Feteasca!
DeleteNu stiu voi cum sunteti, dar eu prefer intotdeauna radioul in masina.
ReplyDeleteIn mono-CD player am un MP3 cu discografia lui Adriano Celentano pe care nu l-am schimbat de doi ani si ceva. (il ascult doar cand traversez Hungarica/Austrica/Germanica unde muzica de la radio e ca practica la atelierul de lacatuserie).
In rest imi place sa ascult radio pentru ca ma surprinde intotdeauna.
Deduc deci ca-mi place diversitatea dar refuz s-o caut eu (printr-un maldar de CD).
La fel procedez si la capitolul culinare.
Cand merg incolo si-ncoace, refuz sa caut ceva anume. Ma rezum la ce se nimereste, care, cum zicea si filozoful, era oricum inevitabil.
Eu cred ca la origini asa era omul, manca si bea exact ceea ce gasea. Si exact alea ii faceau cel mai bine.
D'aia nu sunt un follower al lui Pastoreanu ala cu kamasutra lui culinara, sa fie sanatos.
Bine ca v-am povestit ca sigur nu puteati dormi fara sa stiti parerea mea pe subiect.
CM
Delia, baza este in Chicago, dar dak vin nu este nicio problema sa ma dau cu avioanele ca sa te vad.Si mie mi-ar fi tare drag!.Problema este ca nu-mi vine sa lipsesc de acasa vreo luna,din varii motive.
ReplyDeleteOn verra.
te pup si ai grija
N
Cristi, acum dorm linistita. Am inteles; de baza este surpriza si ce-ti pica:-)
ReplyDeleteDar de o ciorba de cocos alergat,o saramura de peste si niste sarmale fierte-n vin..ce zici? Ca dak te rezumi la ce s-o nimeri, cand ne vom intalni mergem toata trupa la Mec
N
Pai daca la planuita intalnire se lasa cu toate deodata, saramura de cocos, ciorba de peste si sarmalele fierte-n vin de Porto si Feteasca Neagra, mai putem oare sa discutam despre probleme existentiale sau sa discutam asa in genere? Nu ramane prea putin sangue in zona capului?
DeleteNe-am reveni poate cu toboganul de la Mac dar parca la Mac Craiova nu au tobogan, sau au?
CM
CM
Oare de ce a devenit cafeaua asa de populara iar cafenelele nu prea?
ReplyDeletePai daca ne tinem de discutii serioase pleaca lumea. Asa ca mai zicem si bancuri:
ReplyDeleteCrestinul: Eram pe o corabie cand o furtuna napraznica a izbucnit. M-am rugat lui D-zeu, si ce credeti? Pe o distanta de 10m in jur, intre valurile alea ucigatoare s-a creat un culoar linistit care ne-a tras corabia la mal !
DUMNEZEU E MARE !
Musulmanul: Eram in desert, cand o furtuna ingrozitoare de nisip s-a iscat din senin. Nu mai aveam merinde, apa, camilele nu se mai miscau. M-am rugat lui Alah. Ce credeti? Pe o distanta de 10 m in fata, stanga si dreapta, s-a iscat din senin o ploaie marunta pe un culoar care ne-a scos la o oaza cu apa, banane, cocotieri - ALAH E MARE !
Evreul: Era sambata si ma plimbam pe strazile Ierusalimului. Noi suntem foarte nevoiasi. La un moment dat, in fata mea, pe jos, un portofel doldora cu mii de dolari! Ce sa fac? Sambata, n-am voie sa ating bani, si-atunci m-am rugat lui Iahveh. Si ce credeti? In jurul meu, pe o distanta de 10 m s-a facut miercuri!
Tibi, esti o sursa inepuizabila de bancuri si voie buna! Keep it up!
DeleteNu cred ca discutiile 'serioase' sint cele care au determinat relativa liniste din ultimul timp. Dupa entuziasmul reintilnirii virtuale (and in person in unele cazuri), dupa sute de mesaje in care cred ca toti ne-am simtit de 18 ani (honestly, I don't feel much different...lol), dupa ce am schimbat impresii si am aflat unde ne aflam fiecare, in ce stadiu al vietii (unii in cel 'avansat' de bunici), deci dupa aceasta efervescenta urmeaza o perioada 'de calm'. Nu inseamna (cred) ca ne retragem. Dar si sa credem ca vom continua in acelasi ritm de corespondenta ar fi nerealist. Fiecare scrie cind poate si cind are ceva de impartasit.
Sa nu uitam ca sintem un grup relativ mare, foarte divers ca preocupari si conceptii, care locuim in diferite parti ale lumii with different timezones, mai mult sau mai putin talentati la scris, mai exuberanti sau mai retrasi...
Faptul ca am reusit sa ne reintilnim dupa atitia ani, chiar si numai pe net, e nemaipomenit. Stim unde sintem si stim ca putem lua legatura unii cu altii. On a personal level, fie ca voi calatori la Bucuresti, Craiova, Montreal, Pennsylvania sau Vancouver, voi incerca sa va gasesc si, daca timpul ne va permite, sa ne intilnim.
Va doresc tuturor o zi insorita de primavara!
"Hefesita", nici ca se putea zice mai bine!
DeleteCand putem sa ne scriem si sa ne vedem e super ok, cand nu - e totusi ok, inseamna ca suntem prea prinsi pentru a ne da vesti, desi ne gandim unii la altii!
Sa adaugam doar (deocamdata) si Toronto si vecinatatile in lista, acolo incercam noi sa "dam de voi"! Pe "Basel" si pe "Abu Dhabi" ma tem sa le adaug, e linistea prea profunda...Desi pe acolo ciocolatzile si cafelele s-ar putea sa fie tentante!
Cu drag si cu aceleasi urari de "stia el Alecsandri cu vestitorii lui ce stia",
Tibi
Buna rau!
DeleteIntr-o cafenea in Belgia se naste scandal mare. Politistul chemat in ajutor striga:
"Terminati! Valonii in dreapta, flamanzii in stanga!
Itzik intraba nedumerit:
"Si noi belgienii, ce facem?"
lol!
DeleteDelia, T.B.,
DeleteCe e aia "Hefesita" ?
“Hefesita” e în Romniolã, de la “jefes”, pentru cã Delia a fost şefa clasei în XIB şi XIIB, calitate în care a reuşit mereu când a ştiut cã e vreunul în încurcãturã sã-l scoatã de acolo.
DeleteŞi cred cã prima datã când am auzit cuvântul – în spaniolã - a fost în « Mr. Majestik » (ãla cu Charles Bronson la care mergeam la Patria cu bilete la suprapreţ) spus oarecum la mişto în sens de “bossita”. Nici-o nuanţã peiorativã la mine, dimpotrivã!
Am evitat « jefecita » pentru cã are alte conotaţii. La una din ele, cea din Peru, echivalentã cumva cu « mom » din englezã, aş fi putut eventual adãuga « grande »…
Îmi pare bine cã ai întrebat şi cã am avut ocazia sã fac precizãrile de rigoare, mersi (nu scriu 10x, cum m-au « învãţat » fetele mele cã « se zice thanks pe mess » - Delia deja ştie, dupã ce am pus-o pe gânduri acum câteva zile pe Skype :D ).
E absolut normal să existe momente de liniște!Ne mai tragem sufletul! Sau ni-l pregatim pentru "marea " revedere.
ReplyDeleteCristi , pentru ca ești colegul nostru, nu-i așa ca ne dai acea rețetă de "ceai medieval"? E cumva strabunicul lui Earl Grey?
Cu mare placere, ceai medieval:
DeleteSe fierb bine doua betisoare de scortisoara, doua cuisoare, doua boabe piper negru.
Exista si varianta "cu efedrina": se adauga tuica, grappa, etc dupa gust.
Narcisa,
ReplyDeleteMi-am pus poza self-made, desi s-ar zice ca metoda n-ar fi tocmai potrivita la Amsterdam.
CM
Va astept cu sticla de sampanie s-o sarbatorim pe Carmen.
ReplyDeleteLa multi ani,Carmen!
Nu uita sticla de Porto!
DeleteLA MULTI AN CARMEN!
ReplyDeleteIti multumim pentru caldura cu care ne intimpini in fecare dimineata/seara/noapte si pentru intentiile tale bune : a ne tine re-uniti sau cit mai aporpiati de zona in care XII B a existat .
Iti doresc ca viata sa-ti ofere in-sutit ( ma vei corecta desigur.... LOL!) zile luminoase ca cele pe care noi colegii tai le traim de cind am descoperit ca, desi suntem asemeni cioburilor desprinse din vasul de lut, suntem tot ceea ce face ca o clasa de liceu oarecare sa fie o clasa de liceu in care toti gindim si vibram la amintirile comune cum poate niciunii din colegii altor clase.
UPS ! Incilcit mesaj!!!! Sunt in plin decalaj si am venit si eu sa servesc o cafea.
Se pare ca desi entrepreneur-ul a parasit-o cei care au adoptat-o stiu bine cum sa o faca atragatoare pentru noi cei care iubim cafeau cu aburii ei armati cera ne imbie la visare cind o sorbim cu inghitituri mici.
Dupa ''torturi-le lui TIBI '', poate ne servesti si noua o felie de cozona neaosa cu multa nuca si cacao, ca tot se aporpie pastele si pentru a avea o alimentatie variata , noua celor mai indepartati ,nu ne-ar strica....... MMMM!!!
Stiu ca bunica asocia cozonacul cu vinul rosu, sau cum se numeste cel din Oltenia : zaibar!!!!
LA MULTI ANI ! FERICITI SI IMPLINIRI !
SANATATE SI PROSPERITATE"
RODICA
Rodica, povesteste ceva despre Londra!
ReplyDeleteCine da o cafea.... ca de aici m-am saturat de ceai.... LOL!
ReplyDeleteGlumesc desigur Cristi.
Ce vrei sa stiti.... ca de obicei sedinte in plen dimineata si dupa pauza de prins sedinte de gup... cocktail si pentru mine un stress de plus, legat de zbor si de un dosar care l-am last in suspans la Montreal...
Am sperat ca veti veni sa ne intilnim... insa nimeni.... se pare ca nu am reusit sa va fac sa ne intilnim..... nici aici nic pe celalalt continent.
Delia am o conferinta la toronto , mi se pare pe 22 sau 23 APRILIE LA TORONTO..... CUM STAI CU TIMPUL?!
Rodica, voiam sa stiu cum ti s-a parut Londra cand vii asa mai de la tara, de la Montreal.
DeleteLa sedinte, au aia limba de lemn la ei?
Stefania let me know the date... 23 aprilie e intr-o luni... putem aranja o intilnire dupa servici... unde e conferinta? downtown?Confima-mi data cit mai curind ca sa nu programez altceva (family related)... pe calendarul de la servici nu am nimic deocamdata. Have fun la Londra!
DeleteCristi, cred ca esti invidios pe ceaiul englezesc care face concurenta cafenelei noaste sau ceaiului medieval...
Delia, iar ma banuiesti de invidie...
DeletePai englezii beau ceai cu ...lapte !
Lol... intotdeauna am preferat un ceai bun unei cafele proaste! Iar daca ceaiul e negru si foarte concentrat... cu putin lapte e delicios!
DeleteDesigur nu se aplica ceaiului 'medieval' a carei reteta ai impartasit-o mai sus. Pe de alta parte sugestia cu tuica nu e rea. Imi amintesc si acum cu placere de zilele petrecute cu bunica la Tg.Mures, cind beam impreuna ceai negru rusesc in care puneam putina palinca ardeleneasca facuta de bunicu'. Delish!
Bine, bine, I take your word, desi prin tot Orientul apropiat si indepartat cu consumatori legitimi de ceai, n-am auzit sa se puna lapte in ceai.
DeleteDar de berea fiarta ce zici?
Rodica, hotaraste-te, ori picioare iuti ori se simt cei 33 de ani?
ReplyDeleteSau vrei sa-mi faci un complement indirect sau circumstantial c-as avea picioare iuti dupa 33 de ani de la bac?
Sau ai parafrazat metafora lui Chief cu picioare tinere la fund?
Sau ai baut ceai cu lapte?
Sunt la varsta intrebarilor?
T.B., parca era "gripca" sau "gribca"...
ReplyDeleteEIIII..... Cristi,
ReplyDeleteVad ca te-ai refugiat in cafenea de-a binelea.
Sau stai la pinda sau veri sa vezi care soseste primul cu sticla de sampanie pentru aniversare lui Chief!
La multi ani Valentin!
poate ar trebui sa continui si cu alte urari ... dar te las pe tine sa-ti alegi din cosul in care am adunat cioburile din vasul de lut al lui Carmen si unde vi gsi si multe din gindurile noastre bune .
EU ma duc acum la culcare ( sau sunt pe cale sa adorm ca mi-am facut ora de gym astazi si cad precum puiul in cap), dar te rog pe tine Cristi sa il tragi de urechi si pentru mine pe Valentin cind o sa intre pe usa la cafenea.
Si nu mai sta la fereastra ca te trage.... curentul si cu tutunul nu prea face casa buna....
Ce ziceti dragi colegi: care din voi mai pastrati din ''viciile '' capatate in liceu?
O dimineata minunata va doresc ,macar pe la voi ca aici ninge intermitent.
Dupa cum sigur ati observat, am o retinere fata de bloguri, facbook si alte instrumente cloud de comunicare considerand ca muzica de fond rezultanta e prea cacophonica.
ReplyDeleteAm aderat la blogul 12B din solidaritate colegiala, sa ma expun si eu alaturi de toti ceilalti la vicisitudinile vremii.
Dar vad ca big brother din "state" ne verifica si cata cafea bem si ce muzica ascultam intr-un spatiu care ar trebuie sa aiba un caracter privat, rezervat 12B si afinii.
Sincer, eu i-as cam baga undeva...
Sa nu uitam ca folosim acest 'Google service' for free...
DeleteSi cat ar costa sa nu ne mai numere cuvintele?
DeleteRodica, probabil ca viciile ne insotesc toata viata ca altfel nu ar fi vicii..De unul am scapat din 2007: chestia cu fumatul.stiu si eu? Poate am dobădit altrele și nu le văd...
ReplyDeleteCristi, imi aduc aminte de filmul acela in care un batrinel care cultiva nite trandafiri minunati in sera de linga casa sa si care de fapt facea cu totul altceva....
ReplyDeleteDar tu ce credeai ... ca o sa scapam de a fi neobservati si ne-analizati....
Dar ce ne pasa noua, suntem in grup si ne dam intilnirea in cafenea , ascultam muzica la tonomatul lui Tibi , meditam la filozofiile si aprofundam articolele pline de termeni stiintifice ale colegilor nostii din clasa XII B
N-am vazut filmul, ce facea de fapt?
DeleteHello, "pustietate in floare" (cum zicea Galsworthy?)!!!!
ReplyDeleteWhy?
Aș bea o cafea, normal că o voi face. Dar, chiar singură?Să fie febra pregatirilor de sărbatori?
Carmen,
ReplyDeleteEu urmatoarele 2 saptamani o sa tot beau instant coffee in masina si mai rar la cafenea dar abia astept sa lenevesc in cafeneaua pustie sau nu, cand ma intorc.
CM
Drum bun, Cristi, dar unde pleci?
ReplyDeletePASTE FERICIT TUTUROR!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
ReplyDeleteCristi Mateiiiiiiiiiii!
ReplyDeleteUnde ai fost ascuns?
Nu am baut fetreasca, dar am trait clipe pe care chiar trebuie sa fiti invidiosi.
Pregatiti-va din timp pentru 4 sau 5 mai!!!!!!!!!!Corabia!!!!!!!
Narcisa,
ReplyDeleteOare ne mai revenim din visare? Oare vom putea sa le spunem tuturor CUM A FOST?
Sa le descriem fetele transpuse, dar si curioase, frematand de emotie si curiozitate?
Ma voi stradui sa povestesc maine , azi am inca inima plina de trecutul care mi-a invadat prezentul...Trecut de culoarea lalelor ce se reflecta dintr-o cana imensa de sticla pe obrajii imbujorati...intr-o gradina din urbea natala, pe o alee mica si serpuita, ce urca domol, potolit spre o masa de un "castaniu" inchis precum coditele elevelor din XII B...asezate pe scaune usor deranjate si atinse usor, in treacat, de o raza intensa de soare, dar speriata de tipatul pustiitor si trist al unor pauni. Pe maine! Somn usor!
Buna ziua, tuturor!
ReplyDeleteSunt oarecum blocata...nu se mai intampla chiar nimic? Nici dupa intalnirea noastra? Oare...o fi falimentat cafeneaua?Dar, pot sa intru in "ea" si...e goala.Nu e nimeni? De ce?
S-a intamplat ceva ulterior? M-am scos singura de pe lista???
Are cineva cea mai mica idee despre tacerea care ne-a cuprins brusc dupa...
Carmene, nu te impacienta ! Dupa atatea sarbatori s-a pus romanul pe lucru:-0 Dar stai ca vine I mai..
ReplyDeletePina atunci poate se intoarce si Cristi ca sa aiba grija de cafenea...
ReplyDeleteCronica unei seri implinite
ReplyDeleteIeri, dupa ce am dezvăluit ce urma să se întâmple, Delia si cu Cristi Vava au fost extraordinari de simpatici în încercările lor "probabilistice" de a afla cu cine urma sa ne vedem aseară in Bucuresti...Parcă ii și zăream concentrați, privind din locații diferite in aceiasi direcție: "sticla lui Anton" .
S-au straduit sa identifice "musafirii" prin eliminare, prin prezumtie, prin asociere de idei...
Nici Narcisa nu s-a lăsat mai prejos...
...dar nici unul nu a ghicit: nu, nu a fost Anton.
Eram la birou, si foarte devreme, am primit un telefon de la Flavia care m-a pus la curent cu ideea de a petrece ceva timp impreuna cu Mihaela si Florin Oncescu chiar în acea zi, având în vedere ca sunt prin Romania.
Si cum s-a hotărât aceasta revedere neasteptată? Mai rapid decat v-ati fi gândit: am luat decizia pe moment, am confirmat. Apoi Flavia l-a anuntat pe Tibi, am discutat si eu cu Tibi si gata: ora 20h00 a fost adjudecată...
Ne-am vazut cu.Florin Oncescu si sotia lui, Mihaela, si am mai petrecut cateva ore bune la un restaurant, nu-i facem reclamă, în apropiere de Piața Romană : sunt frumoși, neschimbați, veseli, putin obositi...am trăit aceiași atmosferă placută și încep sa ma gândesc la cuvintele Nadiei spuse in mesajul dupa intalnirea nostra ca poate, atunci, in anii adolescenței, nu am avut timpul sa o traim impreuna asa cum ar fi trebuit...poate ca ar fi trebuit sa ne oferim mai mult.
Am râs, am povestit, am glumit, pe scurt , am petrecut încă vreo patru ore plăcute.
Nu fiți invidioși: oricând putem petrece ceva timp împreună, dar,așa cum Tibi a intuit: pe grupuri mici.
Apoi, la plecare, am primit in dar,cu dedicatia si autograful autorului, toti cei prezenti, câte un exemplar al unui roman scris de Florin.
Ce pot să vă relatez: ca: la orice inceput, poate mici retineri, dar apoi...conversatia devine din ce in ce mai animată, fara un subiect anume, pe multe planuri si atingând zone/persoane la care nu ne-am gândit de atata amar de ani.
Va asigur ca "radarul" a functionat, am facut poze, dar cum am ajuns foarte tarziu acasa, abia in acest long wk vor fi descarcate , postate in "Fișet"...
Va doresc din toata inima sa simtiti, sa aveti ocazia sa incercati astfel de emotii care, repet, nu pot fi introduse in nici o categorie din cele prin care le traim cu totii intr-o viata. Nu se compara cu nimic: e un soi de curiozitate, respect, admirație, bucurie intensă,cu trimiteri in trecut...
Si cam aceasta a fost "Cronica unei seri implinite"
Florin was my second choice... dar nu am mai apucat sa il mentionez... lol
DeleteTe cred, Delia!
ReplyDeleteBuna dimineata, Rodica!
ReplyDeleteIti doresc multa putere de munca, sanatate si satisfactii in plan profesional.
Sa petreci o zi superba cu cei dragi care sa-ti ofere cele mai frumoase cadouri.
Sa ramai aceiasi prezență activă si, de ce nu, sa ne revedem candva!
LA MULTI ANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!LA MULTI ANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!LA MULTI ANI!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Cu drag,
Carmen
Rodica,
ReplyDeleteUnde te-ai ascuns de ziua ta?
Oare "Cafeneaua" a dat faliment? Ma ajuta cineva sa aflu care e misterul?
ReplyDeleteNu intram in cafenea, nu mai scriem...Macar e bine ca ne vedem .Si asta des!
ReplyDeleteLasa, Carmen, la Revelion 2013 mai scrii tu un mesaj cand faci salata boeuf si ne mobilizam iar pe "virtual". Pana atunci facem plaja la mare, ne vedem cu Daniela, mergem prin diverse locuri in vacante si nu povestim nimic si ne mai uitam din cand in cand pe blog sa vedem daca a mai avut cineva chef sa mai scrie ceva. Trebuie sa mai revizuim si "Stagiile reintalnirii" ;)
DeleteDa, Tibi, dar avem un task "Important" intre distractii: sa stabilim numele prajiturii roz facuta special pentru noi de Anda, sotia ta, si adusa la Corabia.
ReplyDeleteDa, sigur, mergem pe la Daniela la Constanta in "haite" mai mici, mai mari, apoi mai luam mai o gura dintr-un val, mai o distractie pe plaja, vedem noi.
O sa-mi pun un remember pe telefon sa nu uit de Revelionul 2013.
Nu putem face ceva pentru atunci? Sau sa gasim o solutie sa petrecem ceva timp si atunci?Adica de Revelion 2013?Oriunde vom fi?Ce zici , lansam o "tema de cercetare" pentru atunci? Pentru cei care "nu-si gasesc locul"?Sa-l cautam impreuna cu ei?
Da, trebuie sa vedem ce este cu "Stadiile reintalnirii" lui Anton.Poate se mai gandeste si la altele? Pe unde suntem?
Carmen, nu stiu daca trebuie sa ne straduim sa gasim un nume pentru "Pink'n'Greena-Pepperina", pentrun ca Anda rareori face aceeasi prajitura de doua ori in acelasi fel - mereu intervin "variatiuni". Important e sa mai faca si altele asemanatoare cu diverse ocazii sau fara.
ReplyDeleteIar Anton cred ca s-a intors din vacanta, dar a gasit stadiul "crivat" la cafenea si "animatie ioc" pe blog in general, asa ca s-a dedicat serviciului ;)
Auzi, Tibi, dar nu e prea "evident" si "sugestiv" numele dat de tine? (Ha-ha!)
ReplyDeleteMa gandeam la ceva mai sofisticat?Ceva cu... "vocale ioc"?
Sau asteptam ca Anda sa o faca si cu piper negru (ha-ha)? Tu, care esti acolo mana ei dreapta, nu ne spui nimic?
Am senzatia ca doar noi am mancat acea prajitura, altfel ar fi ceva reactii pe aici.
Intre timp, m-am conformat, m-am apucat sa compun mesajul pentru Revelion 2013...Stationeaza si acesta...ma omoara tristetea asta generala.Inainte, cum zicea Dan cand lipsea o ora, aveam o productivitate pe mesagerie de 50mesaje/ora...Acum...vid peste tot.
Auzi, Tibi, eu cred ca noi am ramas pe blogul vechi.
Toti s-au ingramadit pe cel nou si au uitata de noi.Tu ce zici?
And, if I may add, nici pe email nu e cine stie ce activitate... parca toata lumea a obosit. Sau e rezultatul intilnirilor 'in persoana'? Acum cind va puteti intilni 'pe viu' discutiile pe net nu mai au acelasi farmec. Poate era mai bine sa raminem la intilnirile 'virtuale'... lol.
ReplyDeleteOk, ok... imi fac si eu autocritica... n-am fost prea activa in ultimul timp. Sper sa postez ceva in curind.
Ba din contra, Delia.Intalnirile noastre ar trebui sa conducă la o "activitate" mai intensă, macar pe mesagerie, ar trebui sa va incite pe voi, care, din pacate, nu puteti sa va alaturati grupului, dar, care sunteti mereu neobositi.
ReplyDeleteMai sunt si perioade gri, uneori as vrea sa scriu, dar parca nu mai am ce spune .Mereu ma gandesc ce ne-ar trezi prin amorteala asta.Poate ca atunci era si iarna, gradele de libertate de miscare erau ascunse in nămetii de pe străzi si...fuga in fata ecranului si fuga o discutie mica. Dar, mă straduiesc, o sa mai vorbesc si de una singura...Poate se îndură cineva si mă acompaniază la o cafea.
Weekend placut tuturor dintr-un București nu numai "însorit" ci si "încălzit".
oricind cu mare placere la o cafea ma las ademenita .....
ReplyDeleteNu stiu daca at trebui si eu sa-mi fac autocritica, dar am avut impresia ca intilnirile din tara au fost mult mai puternice emotional si deci am crezut ca o retinere din partea mea ar fi fost benefica..... doar din dorinta de a nu strica atmosfera creata intre voi nu am mai scris nici mesaje si nici comentarii pe blog.
Stiu Anton & Tibi ca sunt datoare cu un comentariu pe blog, insa inspiratia se pare ca-mi joaca feste la ceasul acesta unde in cap nu imi circula decit legi si protocoale de quantificari, mecanisme de finantare si experimente de RS&DE pentru renewable energy project.....
Si apoi am facut fata si unui stagiu fortat de odihna ,care m-a facut sa ma simt un pic in afara cercului comunicarii... la un moment dat ma intrebam daca adresa mea mai face parte din Cc:
Sunt ins inca admiratorul vostru si nu cred ca voi renunta vreodata sa nu ma bucur si sa ma simt emotionata de relalizarile fiecaruia dintre voi.
Timpul trece...ne mai vedem (unii), ne mai auzim (aceeiasi)...dar oare pe cati dintre "toti" ii vom integra in "viata normala"?Asta mi s-a parea cu adevarat un succes , chiar personal...Eu ma pot lauda ca am reusit cate ceva...Precizari ceva?
ReplyDeleteOricum, bucurati-va din plin de acest anotimp si profitati de vara sa va indepliniti toate capriciile!
As bea un cappucino?...
Dar tot singura?
...Suite...
ReplyDeleteCe facem cu marea "aia"?
Sa inteleg ca ramane pe septembrie?
Sa nu sariti toti pe sticla!In acelasi timp, bineinteles.
Cred ca cu marea "aia" ramane pe septembrie, dupa ce veniti si voi de pe "coclauri". E si extra-sezon si soarele mai bland :)
DeleteDa, Tibi, asa va fi.
ReplyDeleteDar pana atunci...trebuie sa ne vedem in acest weekend!
O zi frumoasa tuturor!
Tibi, prevad un septembrie superb si muuuuuulte intalniri. Si cu totii vom avea tolba plina de amintirile acestei veri neobisnuit de torida.
ReplyDeleteVom face cumva si stabilim un "planning"...ii invitam apoi pe toti cei care vor si pot sa ni se alature ...Parca asa ziceam: ca ne vom vedea la ceva timp...Chiar mi-e dor de o dupa-amiza senina si calma, reconfortanta...in care sa palavragim ca-n iarna...pe saturate si e indelete savurand clipa si "savurandu-ne" doar... pe noi!
Si a fost sa fie la "Green Tea"! Zi de vara pana-seara...Carmen si Daniela, multumesc inca o data !
DeleteAnton, Tibi,
ReplyDeleteAm incercat sa deschid fisetul cu poze dar are balamalele foarte clogged sa zic asa. Abia, abia extrag cate o poza dupa multe click-uri. E prea mic fisetul?
Si o intrebare: cat de lunga trebuie sa fie pagina asta de discutii de cafenea ca sa inceapa una noua? La mine scroll-ul merge ca fisetul ...:(
Da, Tibi!!!!Ne-am intalnit cu Daniela pentru maximum 2 ore si am stat...6 ore.
ReplyDeleteDragii mei, a fost SUBLIM!!!
Am discutat despre noi, familii, copiii nostri, depre fapte de viata si...nici o scanteie! Nu aveam curajul sa ne ridicam de pe scaun si cand am facut-o...era spre miezul noptii!
Mi-as dori sa se repete.Ulterior am vorbit cu Daniela si simt ca vom mai petrece clipe relaxante pe care le dobandim cu greu ..MERITA!
O vara frumoasa tuturor!
Da, Tibi!!!!Ne-am intalnit cu Daniela pentru maximum 2 ore si am stat...6 ore.
ReplyDeleteDragii mei, a fost SUBLIM!!!
Am discutat despre noi, familii, copiii nostri, depre fapte de viata si...nici o scanteie! Nu aveam curajul sa ne ridicam de pe scaun si cand am facut-o...era spre miezul noptii!
Mi-as dori sa se repete.Ulterior am vorbit cu Daniela si simt ca vom mai petrece clipe relaxante pe care le dobandim cu greu ..MERITA!
O vara frumoasa tuturor!