Sunday, April 1, 2012

Glume, bancuri, miştouri, păcăleli


Îmi dau seama că nu am început bine şi totuşi las aşa! Desigur, urmează întrebarea: "Adică cu ce zice ăsta că n-a început bine? Cu primele lui mesaje din ianuarie? Din fe-martie?"

Păi, cum, oameni buni din ianuarie, februarie sau martie? Pai aş mai putea acum să schimb ceva din acele începuturi? Biansiur che no!
Dar acum, la început de avril, când pe la noi au "startat" mugurii să dea flori - şi bine au făcut, nu ca mine, care nu procedez corect  - nu trebuia să încep şi eu cu "Păcăleli" în titlu, nu cu "Glume"?  Sau măcar organizat, frumos, în ordine ca la catalog cu "Bancuri"? Ba da, normal! Dar eu m-am încăpăţânat (nareţi diacritice aici!) să încep cu "Glume", pentru că aşa am început  şi în ianuarie, cu mici glumiţe colegiale, devenite mai acide apoi - "cine s-a supărat îi tăiem trei curele de piele de pe spinare" - şi abia apoi cu bancurile şi cu miştourile (din ce în ce mai puţin colegiale după cât se vede din ultimele reacţii - care mai degrabă ar putea părea unui neavizat lipsuri de reacţie, dar zău că am consumat chile de lămâi ca să scap de sughiţuri). 

Uite, acum, de 1 aprilie adăugam şi "pacăleli"! De exemplu, pacăleala 00: "suntem 22 deja!" (wink, wink!)

Acum, fără nici-un fel de păcăleală: cele mai "high"-oase chestii din comentariile ce vor urma vor fi incluse  în postarea curentă, ca şi la alte postări la fel de neavenite şi probabil la fel de populare, cum ar fi cea cu "zeflemelele"  sau cea cu "tonomat"-ul ruginit (remarcaţi  vă rog nota de ironie neîncrezătoare, lipsită de orice urmă de optimism exuberant - dacă aceasta notă se va dovedi nejustificată o eliminăm, ca pe orice duşman al poporului, profitând de minunatul drept de editare care nu este valabil si pentru comentarii). 

Promisiuni de premii nu mai facem deocamdată, o să tragem la sorţi dacă mai facem sau nu - care ai, bă, un ban "calp"?

Deci, aşadar şi prin urmare, să exemplificăm:

Gluma A (de la anecdotă, că e"ştiinţifico-filozofică" - cine n-a învăţat la D-na Hinoveanu sau cui nu-i place "filozofia" să sară peste ea):

Savanţii ajunşi in Rai joacă "Pituluşu". Se "pune"  Einstein: "zece, douăzeci, treizeci, patruzeci,....suttttaaa!...zece, douăzeci....."
Toţi fug să se ascundă, mai puţin Newton, care desenează cu cretă un pătrat în spatele lui Einstein, se aşază în mijloc şi asteaptă să termine "relativistu'" de numărat.
Einstein termină, face stânga-'mpre, îl vede pe Newton şi  - bucuros că a scăpat - se întoarce către pomul fructifer (Heaven, remember!) unde numărase: "Ptiu! Ptiu, Newton!".
Newton: "Aaaai spaaaart oaleeleee, aaai spart oalele! Te pui din nou!"
Einstein: "Băaai, stai, păi cum aşa?"
N: "Păi unde stau eu?"
E: "Într-un pătrat!"
N: "Cu ce latură?"
E (evaluînd cu precizie - nu, nu e cu â!): "De 1m!"
N: "Păi ce înseamnă Newton pe metrul pătrat?"
E: "Pascal!"
N: "Păi vezi? El e!"

Bancul SC:   Cică un om avea un cal. Şi calul n-avea nimic împotrivă.

Miştoul 1001:   Ce părere aveţi de tineretul din ziua de azi?

Păcăleala P (paradoxul "seriosului"):  Mă gândeam foarte serios să devin cum gândeam!

Vă invit să urmaţi exemplele de mai sus  sau alte exemple (proper or not) si să comentaţi ca să ne zâmbim şi chiar poate să ne râdem, urmând a fi incluse (cele din comentarii care ne amuză) in HolAvFeim şi să fie premiate în cazul în care "sorţii" vor decide dacă dăm sau  nu premii.

La glume bune, bancuri de tot râsul, miştouri de tot felul şi păcăleli serioase!

6 comments:

  1. Imi pare bine ca sunt eu cel care vine cu niste vesti interesante: unul dintre lenebistii de la 12B, un om foarte modest si aparent nesemnificativ, pe care bineinteles ca il stiti toti dar nu este primul pe lista voastra de favoriti, isi da o teza de doctorat numita "The Chimera of Change: Epitula Gland and the Biological Unetha Foundation" cu renumitul profesor dr. Gary Y. Bloomenthal de la University of San Jose, Department of Intuitive Psychology. Tema lucrarii lui de doctorat a pornit de la o idee pe care a citit-o intr-un tom de scrisori ale lui Marcel Proust: "Time, which changes people, does not alter the image we have retained of them."

    Intr-o convorbire telefonica recenta cu colegul nostru el mi-a explicat ca citind aceasta fraza, s-a trezit prins intr-o controversa logica: daca timpul schimba oamenii, ei trebuie sa apara schimbati in imaginea pe care o afiseaza; daca este aceeasi imagine, inseamna ca sunt neschimbati. Colegul nostru s-a aruncat intr-un studiu sustinut, intensiv si a relizat ca mai exista si altii preocupati de aspectul asta: printre ei team-ul de cercetatori de la Universitatea din San Jose, Departamentul de Psihologie Intuitiva. Probabil ca vi se pare improbabil si chiar nostim numele departamentului, dar va asigur ca este adevarat (cate lucruri nu par improbabile in America ogarului cenusiu si sfarsesc prin a fi blockbusters?) Studiile colegului nostru au trezit interesul lui Gary Y. Bloomenthal, un nume de referinta in lumea psihologiei, care i-a oferit o bursa de studii la cunoscuta universitate din California. Si uite-asa omul nostru a sfarsit prin a descoperi ca de fapt la varsta de opt luni suntem complet definiti ca preferinte, caracter si chiar tendinte sociale. Asta datorita existentei unei glande aflata in partea inferioara a cortexului, numita "epitulus dorovangianus" sau pe romaneste epitula dorovangiana. Aceasta glanda unica pare a fi singura parte din corpul nostru care nu e subiect la imbatranirea fireasca pentru toate celelalte organe. Cu alte cuvinte ramane exact cum era la opt luni pentru restul vietii noastre biologice. Datorita naturii uimitoare a acestei glande, colectivul lui Bloomenthal a supranumit-o "human body BIOS" facand o anologie interesanta cu structura computerelor si functia cruciala a BIOS-ului.

    Lucrarile colegului nostru au avut un success international, el fiind acum invitat la nenumarate conferinte internationale, de la Montreal la Londra, la Beijing, la Moscova.
    Am vorbit cu el deunazi la telefon, si mi-a explicat la ce lucreaza in prezent: contactat de Department of Defense, incearca sa gasesaca noi cai de a pre-programa "epitula dorovangiana" si in general de a comunica cu spatiul unetha din structura cortexului, cu scopul declarat de a crea indivizi cu caractere predeterminate. Visul de aur al oricarei armate. E fascinant, va spun! Cu atat mai fascinant cu cat vorbim de un coleg de-al nostru, cu care am inceput viata impreuna, numai ca el s-a miscat inaninte si noi ne-am intepenit in blog, ca sa zic asa (eh, sa fiu iertat, nu pot sa imi ascund un sentiment de invidie in fatza succesului lui...)

    Inarmat cu setul noi de cunostiinte si gandindu-ma la schimburile de mesaje din ianuarie incoace, nu ma pot abtine sa nu constat ca suntem de fapt neschimbati, pentru ca epitula dorovangiana ne-a facut asa cand eram de opt luni. Asta e cea mai buna dovada stiintifica care vine in sprijinul unui intuitii pe care unul dintre noi mi-a marturisit-o recent, intr-un skype lung si interesant pe care l-am avut impreuna.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Faza cu schimbarea human BIOS-ului la cererea expresa a armatei americane, e de tot hazul lui 1 Aprilie aici in Romanica.
      Probabil in "state" e ceva serios, stiintific, avataric.
      Colegul nenumit o sa ma scuze pentru sinceritate.

      Delete
  2. Cu prilejul unor sapaturi arheologice in Germania, se descopera o retea intinsa de fire metalice. Comunitatea stiintifica germana concluzioneaza: La noi se foloseau retele din cele mai vechi timpuri!
    Stimulati, cercetatorii japonezi lanseaza si ei un program de sapaturi arhelogice si gasesc cu stupoare o retea de sticla filiforma. Comunitatea stiintifica japoneza conchide: La noi se folosea fibra optica din cele mai vechi timpuri.
    Curiosi, cercetatorii romani sapa si ei. Si sapa, si sapa, si nu gasesc nimic. Comunitatea stiintifica romaneasca decide: Din cele mai vechi timpuri la noi se folosea wirelessul.

    ReplyDelete
  3. Am citit ca ne paște pericolul de retrogradare (și U Craiova a fost dezafiliata de la FRF)asa ca m-am gandit să postez ceva, poate creștem ratingul un pic.Dăștept baiat!(e baiat colegu`, nu?, s-ar putea altfel?) Abia aștept să-i citesc lucrarea! Poate de 1 aprilie viitor?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Flavia, you got it right. Colegul asta al nostru are obiceiul de a isi publica lucrarile numai de 1 aprilie, in fiecare an. Inutil sa iti mai spun ca l-am intrebat cum de se intampla asa ceva, si a dat din umeri - ma rog, era prin telefon convorbirea noastra, dar am simtzit din tacerea lui ca a dat din umeri...

      Delete
    2. ......pai Anton, ori a fost pe skype ori la telefon..... dupa ce ne-ai facut sa ni se puna circei pe glada aceea .... ne lasi in ceata cu discutia ....

      Poison d'avril..... pe aici am inteles ca se mai spala si cu eau de Javel , asa ca nu mai are miros . Asa se face ca uitam de el la inceputul lui aprilie...
      Dar stiu ca ne-ai creat circei ....

      Delete