Este un lucru general acceptat că amintirile de la o vârstă
mai fragedă de 2 ani nu "rezistă" şi că dacă ţi se pare la un moment
dat că ai astfel de amintiri trebuie neapărat să te duci să te controlezi
temeinic. Dar câte prejudecăţi nu sunt încă legate de vârstele mici (vârste la
care întreaga "lume
anglo-saxonă" trimite "obiectul" - vă reamintesc, it
- în derizoriul nani-papa-caca)! Ca părinte nu am avut prea mult timp (snif-snif!)
să studiez "speţa", dar ca
bunic sunt fericit: I have plenty! (Ceea
ce vă doresc şi dumneavoastră, cât de mult se poate şi se va putea!) Clar, prejudecata
"general acceptată" enunţată la început merge la Recycle Bin! Păi ce
să fac, să-mi trimit nepoţii la "shrink"? În nici-un caz, deşi Alex,
care "se şi exprimează" oferă revelaţii neaşteptate de când avea, conform oricărui it
care se respectă, sub un an...
Tot aşa, primele mele
amintiri legate de muzică sunt cu siguranţă de când aveam cel mult 2 ani. Şi
sunt legate de un pick-up, cu discuri pe 33 sau 78 (no 45 at that time!) groase de 3-4 mm şi grele de putea să arunce
Argentina Menis cu ele fără să iasă din standardele acceptate. Şi asta pentru
că, pentru a mă linişti la culcare, dar cred că mai degrabă pentru că şi ei
erau încântaţi de acordurile mirifice, îmi puneau ai mei seara simfonii "şi alte alea", iar micul beculeţ
verde şi parfumul pe care l-am simţit şi acum câteva minute când am desfăcut pick-up-ul
să-i fac o poză, dar am renunţat (zău
dacă-mi dau seama de unde vine parfumul, dar seamănă cumva cu cel pe care l-am simţit
de atâtea ori deschizând - ca să citesc sau nu - 2 volume originale din
"Histoires au coin du feu" pe care mi le-a făcut cadou Profesoara mea
de franceză prin clasa a IV-a pentru că-i plăceau ochii mei frumoşi., care probabil
străluceau când citeam "ravisat" - v. un link mai jos), alături de sunetele
"de vis", au lăsat urme de neşters în memoria mea. (Neglijaţi ce e în paranteză ca să păstraţi
cursivitatea, apoi reveniţi la conţinutul mişcător al parantezei respective!)
Al doilea "element" a fost o mandolină - cred că
aveam 3-4 ani şi eram la Ploieşti, la
bunicii din partea mamei (v-am zis deja,
bunicul epigramist si - vă zic acum - jucător
de table plin de haz când se înfrunta cu taică-meu din prânz până seara
târziu - păi ce aţi fi vrut, obosiţi să joace chiar începând dis-de-dimineaţă
când tata abia avea şi el un pic de vacanţă şi trebuia să se refacă?) Ei,
MANDOLINA aia e visul nerealizat al vietii mele! După ce le-am zdrăngănit
probabil câteva zile cu tenacitatea specifică vârstei (deranjându-le în mod
evident replicile gen "-Tată, asta e, ce să facem? - poartă-n casă. - Lasă, Gicuţ, că uite,
şase-şase la băiatu'!") au decis să ascundă mandolina aia în pod sau
altundeva - n-am mai dat de ea niciodată. Dacă nu se întâmpla catastrofa asta,
probabil eram în concerte astăzi, nu fost coleg cu voi!
Ulterior, probabil ca
urmare a plângerilor mele repetate legate de mandolină, mama a insistat să
studiez ceva mai "evoluat" - vioara! N-a fost să se
"lipească"! Primul profesor a fost un domn foarte în vârstă, Kohn parcă-mi
aduc aminte, dar nu sunt sigur - oricum, de ce sunt aproape sigur e că avea 50
sau poate 52 la pantof: păi cum altfel să fi scos zgomotele alea terifiante
când bătea măsura? Al doilea (şi ultimul, pentru că a clacat împreună cu mama
în faţa comodităţii mele costisitoare) s-a străduit, recunosc, dar...
Mai frumos a fost la cor - la
şcoală şi la "Casa pionierului" (sau poate greşesc si era a
"pionierilor"?) . Vocea a 2-a mai întâi, apoi vocea a 3-a (nu că mi
s-ar fi îngroşat prea tare, dar era greu sa mă "clasifice"). Am
continuat şi la liceu - după ce am văzut că pot fi "detectat" de un
profesor cu ceva ureche - cu tehnica"mimatului" versurilor fără să scot
vreun sunet (cred că îmi plăcea la cor, din diverse motive cu care nu are rost
să consumăm spaţiul afectat) până când, furat de linia melodică, am scos vreo
2-3 "vocalize". D-l profesor (clasa a IX-a, aş zice
"Grigorescu" mai degrabă decât "Grigoraş") mi-a zis să merg
frumuşel în clasă şi să nu mai vin la cor. Am crezut că o să-mi dea cel mult 5
la muzică, dar m-am uitat în diploma de bac: a fost un domn, ca şi mine - de nota 10! Apropont (sic, Anton,
cu al tau "s" final!), nevastă-mea la puţin timp după ce ne-am
cunoscut, cu ocazia diverselor zile de naştere şi onomastici din familie,
când încercam şi eu să intru în atmosfera aniversară (Cine-i născut în
ianuaaaarieee, hai suus....), mi-a redus elanul complet, consolându-mă cu ideea
că sunt şi oameni fără ureche muzicală (şi care, normal, rag ca nişte măgari,
doar era clar că "nişte oameni" însemna "nişte bărbaţi") - şi
totuşi, dacă o să aveţi răbdarea să urmăriţi unul din filmuleţele
"legate" mai jos o să vedeţi că se înşela amarnic! Bănuind eu de când
fetele erau mici că se înşeală, am cântat cu ele diverse cântece, spre deliciul
lor şi spaima celorlalţi din familie care se nimereau prin preajmă.
Dar, dincolo de cor şi mult mai
inainte de Tesla B90-ul pe care l-am primit la majorat, "muzicantul de
serviciu" care ne încânta (mie şi lui frate-meu cel puţin) dimineţile (cu
"Melodia preferată" - aşa cum era ea), orele de prânz (nu cu
"Hidrologhiceschi buletin" ci
cu "Din muzica popoarelor ") şi - mai târziu - serile (cu fel
şi fel de emisiuni "rock" pentru "tineretul
revolutionar" dar în care mai "scăpau" multe) a fost radioul cu
lămpi "Fantezia" pe care îl am şi acum în pod - sper să-l
"revitalizez" cândva, spre surpriza tuturor, inclusiv a mea probabil.
Eeei, dar deja m-am luat cu prea
multe amintiri şi uit de ce am început cu aşa un titlu... Înainte însă de
explicaţii lămuritoare, încă ceva: întotdeauna mi-a plăcut să mă duc la
Filarmonică, pentru că puteam să visez şi eventual să adorm liniştit pe
acordurile minunate de acolo (atunci dacă aţipeam susurul pe care îl produceam
nu vestea sfârşitul lumii, cum cerifică acum
nişte opinii cică autorizate). Dar nu mă pot lăuda că înţelegeam în vreun fel
muzica clasică!
Aici e deja momentul să revelăm
partea cu semi-demi din titlu: recent am avut ocazia să încep să-mi completez
"lacunele" de la Filarmonică pentru că am văzut (net-ul, bată-l norocul şi ocolească-l SOPA,
ACTA şi altele similare) o conferinţă a
lui Benjamin Zander şi apoi o exemplificare de excepţie a celor spuse acolo.
"Semi-demi" e deci poziţia jumătate pe scaun - jumătate "în
sfere" evocată şi exemplificată... Please,
please follow the links!!!
Cât despre partea cu
"tonomatul", dacă tot s-a evocat la "Cafeneaua părăsită " dorinţa
de a asculta "melodii preferate la
cerere", m-am gândit să vă rog şi totodată să vă dau posibilitatea să
puneţi "melodii preferate" în comentarii (astea sunt limitările
"sistemului cu care dialogăm") şi vă promit că vom găsi o metodă
frumoasă, prietenoasă şi eficientă de a le face disponibile "cu un click
(dreapta)". Cum să faceţi asta
(pentru neinitiaţii care se iniţiază, ca mine) - pe mail.
Dar, ca să începem într-un fel, prima
melodie, trimisă de "melomana crizată de timp":
1) Holograf & Angela
Gheorghiu - Nu mai e timp (posted by Narcisa)
2)Vali Sterian - Amintire cu haiduci (suggested by Rodica)
3) Anda Calugareanu - Noi nu (suggested by Rodica)
4) Queen - Bohemian Rhapsody (suggested by Rodica)
5) (?) Mandolin - Here comes the sun (thanks, Flavia!)
6) Superheavy - Beautiful People (dedicated to all readers)
) 7) Zucchero - Baila (la cererea lu' Tibi)
8) BB King + E.Clapton + B.Guy + J.Vaughan - Rock me baby (Narcisa's request)
9) BB King with Gary Moore - The thrill Is Gone ("me like it")
10) Jacques Brel - Vesoul (c'est de La Musique)
11) Bonfire - You make me feel ('Mardi le 28 mars 2012" - to all the "excluded")
12) Cat Stevens - Remember the days (8 martie - for all and also for the old and the new times)
13) The Clash - Should I Stay Or Should I Go? (If I go it will be trouble, and if I stay it will be double ;) )
14) Everlast & Santana - Put your lights on (not only for documentation purposes)
15) MDNA - I Fucked Up (suggested by Carmen)
16) Kraftwerk - Neon Lights (our generation really!)
17) Diddy - Coming home (dedication for Nadia, who's coming home for Easter - suggested by Carmen)
18) ABBA - The last video ( for our old times with ABBA)
19) Kool And The Gang - Celebration (de ziua lui Carmen - cantecul cu poezie cu tot)
20) Beatles - Here comes the sun, Something, Oh Darling, Octopuses' Garden, You got to hide your love away, .....
21) Laurent Voulzy - Rockcollection (1977) ou Rockcollection 008 (annees "nonante")
22) Bee Gees - Stayin' Alive, Night Fever, Tragedy
23) Sunrise Avenue - Hollywood Hills (Pentru Mirela si Nadia - un "La revedere" muzical)
3) Anda Calugareanu - Noi nu (suggested by Rodica)
4) Queen - Bohemian Rhapsody (suggested by Rodica)
5) (?) Mandolin - Here comes the sun (thanks, Flavia!)
6) Superheavy - Beautiful People (dedicated to all readers)
) 7) Zucchero - Baila (la cererea lu' Tibi)
8) BB King + E.Clapton + B.Guy + J.Vaughan - Rock me baby (Narcisa's request)
9) BB King with Gary Moore - The thrill Is Gone ("me like it")
10) Jacques Brel - Vesoul (c'est de La Musique)
11) Bonfire - You make me feel ('Mardi le 28 mars 2012" - to all the "excluded")
12) Cat Stevens - Remember the days (8 martie - for all and also for the old and the new times)
13) The Clash - Should I Stay Or Should I Go? (If I go it will be trouble, and if I stay it will be double ;) )
14) Everlast & Santana - Put your lights on (not only for documentation purposes)
15) MDNA - I Fucked Up (suggested by Carmen)
16) Kraftwerk - Neon Lights (our generation really!)
17) Diddy - Coming home (dedication for Nadia, who's coming home for Easter - suggested by Carmen)
18) ABBA - The last video ( for our old times with ABBA)
19) Kool And The Gang - Celebration (de ziua lui Carmen - cantecul cu poezie cu tot)
20) Beatles - Here comes the sun, Something, Oh Darling, Octopuses' Garden, You got to hide your love away, .....
21) Laurent Voulzy - Rockcollection (1977) ou Rockcollection 008 (annees "nonante")
22) Bee Gees - Stayin' Alive, Night Fever, Tragedy
23) Sunrise Avenue - Hollywood Hills (Pentru Mirela si Nadia - un "La revedere" muzical)
Te-am prins Tibi !
ReplyDeleteBantuim amindoi se pare prin blogul asta si inceracam sa prindem écoul celor ce au postat in zilele lui de glorie.
Si pentru ca vrei sa faci o lista pentru tonomat.
ReplyDeleteCrezi ca oti gasi si ceva care sa corespunda perioadei numita '' Cenaclu Flacara''. Ma refer la vremurile lui adevarate.
Tibi daca tu te lauzi cu radioul cu lampi si pick-up ul Tesla, eu imi aduc aminte de primul meu casetofon prin clasa a VIII ,un panasonic, caruia cu greu ii gaseam ''baterii cilindrice mari''si la care nopatea in intuneric ma ascundeam pe sub pat ca sa ascult Europa libera.
La liceu , mai tirziu dupa trepata II in clasa ..B , faceam comentarii la Paris Match -urile pe care le imprumutam de la unii la altii...
Va mai aduceti aminte de anul in care fredonam toti Boemian Rapsody,sau melodiile Pink Floyd, sau Vanghelis, sau poate ...
Dar de emisiunile de la tv in fiecare duminica ( sapatmina era inca de 6 zile lucratoare!) dimineata unde muzica simfonica traia momentele ei de glorie , cind Bach , Stravinski ( ca tot ai incercat vioara Tibi) si Dvorak erau tradusi pe intelesul nostru al tuturor... Ce vremuri..... aveam abonament la filarmonica si nimic nu era mai important pentru mine sinbata seara la ora 18 sa fiu prezenta la concert.
Dar de libraria de la colt, care mai tirziu s-a transformat in galerie de arta ?!
Ce ziceti in afara tonomatului mai agatam pe pereti in afara de anunturi de mica publicitate si ceva tablouri.
Cum va simteati cind eram obligati sa cumparam bilete la teatru si cind mergeam cu clasa sa vedem expozitiile de la muzeul de arta: Domnisoara Pogany...... la parter pe partea stinga de cum intrai....
Draga Tibi,
ReplyDeletePe profesorul de muzica(unul dintre ei, cel cu corul ) il chema Grigoras. Este unul dintre profesorii de care imi aduc aminte cu drag si respect felul in care intelegea sa-si faca profesiunea.
Ma bucur mult ca isi mai aduce cineva aminte de dansul!
Mi-a fost prof de muzica doi ani la generala si apoi un an la liceu.
Domnul Grigoras (nu Vucea)avea propria conceptie despre scopul si utilitatea orelor de muzica, nu "pedepsea" pe nimeni pentru lipsa vocii sau a urechii muzicale.Acestea se cultivau (daca nu le aveai din nastere) si dincolo de aceasta era important pentru el sa vrei sa-ti formezi o cultura muzicala, macar de baza.La asta serveau abonamentele la Filarmonica(cu prezenta obligatorie), auditiile din clasa, la pick-up si chiar la pian sau vioara (canta minunat la instrumente si avea o frumoasa voce de tenor!)
A tinut la scoala chiar si ore de mandolina in afara celor de cor.A reusit sa lamureasca parintii sa ne cumpere mandoline iar pentru cei cativa, care erau daruiti dar nu-si puteau permite costul mandolinei, a "lamurit scoala" sa cumpere vreo zece mandoline.Facea lucrurile cu mult umor si multa autoironie caci mandolina nu era nobila vioara!
Nu a transformat formatia de mandoline intr-o grupa de competitori cu orice pret pentru Cantarea Romaniei, cum des se mai intampla cu unii dintre profesori.
Mi-am amintit de el, de minunatele ore de muzica pe care le tinea, la inceputul acestui an, in legatura cu Lola Bobescu pe care ne-a evocat-o de atatea ori cu mare admiratie.
Multumesc, Flavia! Sa stii ca asa imi aduceam si eu aminte, Grigoras. Si l-am apreciat in mod deosebit pentru delicatete si pasiune; daca era sa zic si prenumele, ar fi fost "Aurel", dar asta se poate sa se datoreze faptului ca Aurel Grigoras a fost ani de zile dirijorul orchestrei Radio. Si cand am aflat ca acest dirijor ne-a parasit in 2000 probabil ca am refuzat sa cred ca e vreo legatura cu profesorul nostru de muzica si "mi-am amintit mai degraba Grigorescu".
ReplyDeleteSi nu pot sa zic acum ca imi pare rau ca nu am stiut de lectiile de mandolina si de formatia de "mandolinnisti" - asa a fost sa fie "visul" meu cu mandolina. Din cauza asta am fost foarte incantat cand Miruna a vrut sa ia lectii de chitara (cam cum am facut si eu cu vioara), ca am zis ca o sa invat si eu - am si acum chitara respectiva, plina de praf pe sifonier: nu ma pricep sa o acordez!
Si relativ la "noblete", chiar si un tambal (din acela pe care se pune la noi batista de obicei) poate deveni uimitor cand e folosit cu dragoste si talent!
DeleteCe voiam să mai zic e că îmi plac aproape toate genurile muzicale (după "rap" nu prea mă dau în vânt, că mi-e greu să fiu atent ce zic "mf" ăia). Şi de multe ori (n-o să vă prea mire asta, având în vedere bancurile mai puţin decât mai mult sărate cu care vă sufoc) ador parodiile.
ReplyDeleteUneori originalul păleşte pentru mine în faţa luării sale peste picior în mod inteligent, alteori panarama aproape involuntară abia aduce aminte de original .
Iar câteodată parodia e o adevarată nebunie !
Draga Tibi,
ReplyDeleteCu plăcută surpriză am aflat din post-ul tău că am fost colegi de chin la studiul vioarei.
Nobila vioara este autoironie:vreo doi ani am încercat să cânt la vioară. Cu teoria mergea mai bine dar practica era infernala, scoteam niște scârțâituri îngrozitoare (cred că mă înțelegi bine, după câte văd!)
Am învățat să cânt la mandolină cu mai multă ușurință decât la vioară(crede-mă, nu se compară!) dar am și azi credința că mandolina este instrumentul cu care Nae Girimea o ”vrăjea” pe Mița.
Este cam același raport ca intre pian și țambal (cu sau fără batistă)dar, de la profesorul Grigoraș am învățat că un pic de la minor balcanic ne amintește de unde suntem (adică o mică doză de realitate)și că maneaua nu ne este chiar străină.
LA MULTI ANI BUCUROȘI ȘI FERICIȚI!
Cu drag,
Flavia
Flavia,
ReplyDeleteMultumesc si pentru urari - ocazie cu care iti fac si dedicatia nr. 5 din "corpul postarii"!
Sper ca ai observat si link-ul de la "uimitor" din comentariul meu scurt de mai sus (la mine link-urile astea pe care tot caut sa le fac vizibile sunt de acelasi gri ca si restul textului - dar eu sunt cam discromat. Bai, care ati ras de mine la recrutare ca nu vedeam cifrele alea colorate din cartea aia nesuferita? Ca de-aia mi-a zis ... aia de acolo ca o sa ma trimita la sapat gropi! Noroc ca am reusit sa iau la facultate si nu aveau sectie de gropi la TR...)
Cu vioara si eu scoteam sunete doar o idee mai melodioase decat atunci cand dadeam cu sacazul pe arcus...
Cu drag,
Tibi
O "bucată" poliglotă - nu vă duc cu "zăhărelul" ;) Eu o am ca mp3 mixată in 4-5 limbi, pun aici însă versiunea italiană, cu autor spaniol de versuri şi cu interpretul italian care mie-mi place. La cererea mea pun versiunea spaniolă la "tonomat".
ReplyDeleteSiamo fiamme nel cielo / Yea' we're flames in the sky/ Under the moonlight/ Sotto questa luna piena...
Seamos fuego en el cielo, llamas en lo obscuro... what you say?
Unul din primele clipuri pe care le-am văzut la video prin 86-87 - Land of Confusion. Mereu actual, superb ca realizare, arătând ca poţi spune lucruri foarte serioase facându-te că glumeşti - problema e că lumea preferă să rămână cu gluma - cu "I won't be coming home tonight/ My generation will put it right" la Rodica si la Dan ce mai e speranţa....
ReplyDeleteVă invit să recunoaşteţi personaje (în afară de THE President - the only ever I have known - and his gracious First Lady)...MJ and Sir Paul.... Madonnahahahah...The Iron Lady (not Merryl..)....